Pentru a verifica dacă produsele alimentare conțin ingredientele de pe etichetă și nu unele de calitate inferioară, inspectorii sanitari români din domeniu au demarat mai multe controale, asemenea celor europeni.
De exemplu, în anul 2022, o anchetă derulată la nivel european de Europol a descoperit zeci de mii de tone de asemenea produse, inclusiv în România. Descoperirea a fost că pe ambalaj, producătorii, au notat că produsele sunt de calitate și au cerut bani pe măsură. Aceste neconcordanțe au fost depistate începând de la miere și carne, până la bulion, lactate ori cafea.
Așadar, frauda alimentară ia amploare. Cu alte cuvinte, producătorii folosesc ingrediente ieftine, dar pe ambalaj notează altceva și le vând mai scump.
Alimentele suspecte ajung în laboratoare
Potrivit autorităților, alimentele suspecte ajung în laboratoarele acreditate din toată țara, unde sunt supuse unor analize specifice.
Potrivit inspectorilor sanitari, la vânzare au fost găsite produse care le-au ridicat suspiciuni, mai multe cazuri comparativ cu anii trecuți. Prin urmare le-au dus la analizat. Procedura e însă greoaie și scumpă, pentru că trebuie testat fiecare ingredient.
Grâu prăjit în loc de cafea
„Am avut odată o situație în care am cumpărat cacao, noi, pentru stația pilot, și am văzut că nici nu mirosea, arăta ciudat, și am făcut noi analizele și am văzut că mai repede era grâu prăjit și măcinat decât cacao. Și la bulion poate fi o pastă de roșii bună, e cu 24% pastă. Poate să spună că e cu 24% și să nu fie. Iarăși, e o fraudă. Și să fie amidon modificat sau alte substanțe. Au fost fraude la sucuri, care chipurile sunt naturale”, a precizat Nastasia Belc, directorul Institutului de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare.
Plătim altceva decât ce este declarat pe ambalaj
Potrivit responsabililor, aceste alimente nu fac rău, doar că nu au în compoziţie ingredientele pentru care plătim. Pe lista celor care pot fi în această situaţie se regăsesc:
- uleiul de măsline,
- peștele,
- produsele cu certificare bio,
- ceaiul,
- cafeaua,
- condimentele
- vinurile.
Modalități prin care produsele pot fi fraudate
Produsele alimentare pot fi fraudate prin mai multe moduri de către producător, respectiv acesta:
- ori strecoară în produs ingrediente care nu sunt trecute și pe etichetă,
- ori înlocuiește anumite ingrediente cu unele mai ieftine.
Astfel, în loc de grăsime animală, se folosește grăsime vegetală. Sau în loc de unt, producătorul pune margarină.
Frauda este intenționată
„Frauda alimentară înseamnă întotdeauna intenție, intenția de a înșela pentru a avea câștiguri financiare mai mari. Nu întotdeauna înseamnă o afectare a produsului alimentar din punct de vedere a siguranței alimentare. Nu afectează sănătatea, dar ne scoate bani din buzunar. Plătesc mai mult pentru un produs care nu este cel declarat pe etichetă”, a declarat Gabriela Gîrboan, specialist în siguranța alimentară.
Țara noastră, vizată în 2022
România a fost vizată anul trecut și de o anchetă derulată de Europol în 26 de țări din Uniunea Europeană. Iar, în urma acțiunii au fost depistate, în total, 27.000 de tone de alimente contrafăcute.
Și pentru că acest fenomen, numit de experți „fraudă alimentară” a luat amploare, Comisia Europeană taxează drastic producătorii care pun la vânzare alimente contrafăcute. De exemplu, în România amenzile pot ajunge până la 40.000 de lei.
În ceea ce privesc fraudele alimentare din țara noastră, „România a fost una din țările în care au circulat alimentele acestea. Sunt foarte diverse. Pot să meargă de la miere contrafăcută, aici vorbim mai ales de adăugarea de zahăr. Poate să meargă până la partea de ulei, uleiul de măsline în mod special, carne”, potrivit europarlamentarului în Comisia pentru Agricultură, Alin Mituță, citează stirileprotv.ro.
