Se atrage atenția asupra unui risc de blackout în România.
Potrivit unui document oficial al Transelectrica, în România, blackout-ul ar putea deveni realitate în iarna 2022-2023. Astfel, Transelectrica avertizează că România ar putea să se trezească în beznă.
Primul document oficial despre riscul unui blackout în România
Referitor la acest aspect, în seara zilei de marți, 01.11.2022, în direct la România TV, la “Punctul Culminant”, Andreea Crețulescu a prezentat primul document oficial despre riscul unui blackout în România.
Astfel, potrivit datelor din documentul transmis de Transelectrica, România ar putea trece, după 1 ianuarie 2023, printr-un blackout, ceea ce presupune că țara noastră va fi nevoită să importe energie electrică.
Conform unei discuții de la Bruxelles, până la finalul anului, România trebuie să închidă două grupuri energetice (de la Turceni și Rovinari), pentru că așa cere Comisia Europeană. Iar România, fie nu a fost în stare , fie nu a dorit să negocieze pentru a păstra cele două grupuri energetice în funcţiune şi după această data, respectiv după 1 ianuarie 2022.
Care sunt efectele închiderii celor două grupuri energetice din România
Prin documentul oficial al Transelectrica (operatorul național de transport de energie electrică din România), se atrage atenția asupra unui risc de blackout, măcar parțial în țara noastră. Potrivit documentului transmis de Transelectrica, consumul de energie electrică pentru vârful de sarcină în iarna 2022-2023 este estimat la aproximativ 9000-9500 de megawați.
Iar în perioada de iarnă, respectiv în zilele în care nu sunt condiții pentru funcționarea centralelor cu surse regenerabile, la nivelul sistemului energetic național se pot produce maximum 7000 de megawați, ceea ce înseamnă că România este nevoită să importe 2000-2500 de megawați.
Furnizorii de energie din România, nevoiți să raționalizeze energia electrică
Recent, furnizorii de energie din România au atras atenția că am putea ajunge la blackout sau raționalizare în perioada următoare. Și asta pentru că, acuză ei, după plafonarea prețurilor la energie, nu și-au primit banii de la stat. În plus, denunță faptul că statul îi obligă să cumpere 70 % din energia livrată în următorii ani.
Despre blackout, în urmă cu un an
Acum un an, Iulian Iancu (preşedinte al Consiliului Mondial al Energiei – Comitetul Naţional Român (CNR-CME)), povestea următoarele:
„De-a lungul istoriei, noi, românii am trecut printr-un astfel de eveniment, ştim ce înseamnă şi ştim cât de dureros este, inclusiv din punct de vedere financiar. Am avut, în 1977, în 10 mai, un blackout total. Am mai avut unul în acelaşi an, în 4 martie, în timpul cutremurului – nu a durat atât de mult. Celălalt a durat 16 ore. O parte dintre noi am trăit acele lucruri. Nu am înţeles noi prea bine atunci – nu ni se spunea – dar apoi am înţeles tot filmul. Practic, sistemul electroenergetic este un sistem viu, este un sistem de o complexitate uriaşă, este mai complex decât o rachetă spaţială. Este monitorizat 24 de ore din 24 de ore. Are nişte supape de siguranţă, care sunt în noduri, care sunt la producător şi la staţiile de transformare”.
Cât ar putea dura reluarea alimentării cu energie în România în cazul unui blackout la nivel european
Virgiliu Ivan, Directorul Dispeceratului Energetic Naţional (DEN) a explicat, recent, în cât timp ar putea fi reluată alimentarea cu energie în România în cazul unui blackout la nivel european.
Astfel, potrivit celor precizate de directorul DEN, miercuri, 01.11.2022, în cazul unui blackout, regulamentele europene în domeniul energiei prevăd ca alimentarea cu electricitate a tuturor consumatorilor să fie reluată în maximum 6 ore, iar Dispeceratul Energetic Naţional (DEN) din cadrul Transelectrica poate face acest lucru, scrie romaniatv.net.
