În perioada 09.11.2022 – 31.12.2022 va fi organizată, pentru societate, o expoziţie inedită despre valoarea patrimoniului cultural şi a colecţiilor muzeale.
”Muzeul pentru tine!”
Această expoziţie este organizată la Sala „Tancred Bănăţeanu” a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, sub denumirea de ”Muzeul pentru tine!” și este configurată în jurul unui concept curatorial care relaţionează, prin analogie cu miracolul vieţii şi al naturii, poveştile a zeci de piese de tezaur sau de patrimoniu provenite din colecţiile a mai multor muzee din toată ţara.
Acesta este primul demers curatorial de tip „blockbuster” din România, apărut din nevoia muzeelor de a fi reconsiderate de către autorităţile administrative şi politice şi privite ca instituţii ce pot schimba substanţial dinamica economică şi socială a unei comunităţi.
Care este scopul acestei expoziții
Potrivit lui Dragoş Neamu, Coordonator Departament Relaţii Internaţionale şi Proiecte Culturale at Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, „intenţia acestei expoziţii este de a construi o relaţie durabilă cu mediul politic, administrativ, creativ şi cu publicul de orice tip, oferindu-i experienţe de cunoaştere şi de interacţiune unice şi memorabile cu colecţiile muzeelor pentru înţelegerea valorilor economice, sociale, culturale şi educative ale acestora. Ceea ce veţi vedea şi aprecia a fost rezultatul unui efort colaborativ impresionant care a implicat participarea a peste 20 de muzee de diferite tipuri şi domenii”.
Tronul celor patru monarhi ai României, una din exponatele de la ”Muzeul pentru tine!”
Prin urmare, în perioada 09.11.2022 – 31.12.2022, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din București, vor fi expuse și pot fi văzute:
- tronul celor patru monarhi ai României,
- manuscrisul original al Imnului Naţional,
- obiectele steampunk realizate de poetul Traian T. Coşovei,
- prima maşină de spălat, construită exclusiv din materiale naturale locale,
- piese spectaculoase din tezaurul dac de la Sângeru de Pădure (un tezaur cu 300 de monede romane a fost găsit la Sângeru de Pădure. Comoara, cu o vechime de peste 2000 de ani, a fost descoperită de un bărbat din judeţul Mureş, într-o pădure din zona localităţii Sângeru de Pădure, în urma unei scanări cu un detector de metale. Descoperirea s-a făcut aproape de limesul Estic al Daciei unde există trei castre romane, cu un număr mare de soldaţi, o zonă cu aşezări rurale dacice în care trăiau agricultori şi meşteşugari, potrivit radiomures.ro).
FOTO radiomures.ro
- vasul de tip askos, etc.
Dar care este povestea tronurilor celor patru monarhi ai României
Independența, unirea cea mare şi modernizarea statutului roman au avut un numitor comun: monarhia. Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I. Practic, monarhia a legat România de marile case regale ale Europei. Instalarea unui principe străin la cârma ţării într-un moment istoric dificil a fost una dintre deciziile cele mai inspirate în contextul acelor vremuri.
Familia regală a României provine din una dintre cele mai proeminente case domnitoare din Germania Evului Mediu și din întreaga istorie Europei: Dinastia Hohenzollern.
Și povestea începe așa…
După abdicarea lui Alexandru Iona Cuza din 1866, populatia a decis aducerea la conducere a unui Principe dintr-o familie domnitoare străină. Alesul a fost Contele Filip de Flandra, dar acesta a refuzat tronul. Astfel s-a ajuns la soluția Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
Tânărul de numai 27 de ani, absolvent al școlii de artilerie de geniu din Berlin, a ajuns în România pe 8 mai 1866. Drumul catre Bucuresti a fost plin de peripetii, principele Carol fiind obligat să folosească un pașaport fals, deghizat fiind în om de afaceri. În contextul conflictului austriaco-german, el risca să fie arestat la Viena, fiind ofițer german.
La 10 mai 1866, principele Carol a primit titlul de Domnitor și a depus jurământul în fața Adunării Parlamentare. Era începutul unei perioade de profunde schimbări în societatea românească.
Primul monarh al României, Carol, s-a căsătorit în 1869 cu Elisabeta de Wied și nu a avut un urmas. Fiica sa, Maria, a murit de scarlatină la numai 3 ani.
În această situație, Carol I l-a desemnat ca moștenitor al tronului pe Ferdinand, cel de-al doilea fiu al fratelui său mai mare. Iar prin aceasta se asigura continuitatea Dinastiei de Hohenzollern pe tronul României.
10 Mai 1877, zi deosebit de importantă pentru România
Data de 10 Mai 1877 a constituit un moment extrem de important în dezvoltarea statului modern român. Independența a fost câștigată atunci pe frontul de luptă, iar Carol a avut o contribuție esențială, fiind comandant de oști împotriva turcilor. În 1881, Carol I a primit titlul de Rege, iar România devenea Regat.
Au fost confecționate două tronuri pentru cei doi suverani
Odată ce România a fost proclamată Regat, au fost confecționate două tronuri, pentru cei doi suverani ai țării, Regele Carol I și Regina Elisabeta.
Tronurile au fost confecționate din lemn aurit și ornate cu pietre prețioase, pe spătar fiind reprezentate cifrele cuplului regal (Carol I și Elisabeta), realizate în bronz poleit și aplicate pe plăci de onix algerian.
Cele două tronuri au fost folosite între anii 1885 și 1947, de către toți monarhii României.
Coroana lui Carol I, maiestuoasă, dar sobră, a fost realizată din oțel, mai exact din vârful țevei unui tun otoman capturat la Plevna.
Carol I, 48 de ani de domnie
Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au dus la schimbări majore în viața statului român. Regele era un om extrem de sever și disciplinat, iar Regina Elisabeta spunea despre soțul ei că „și în somn el poartă Coroana pe cap”.
La începutul Primului Război Mondial, în 1914, Regele Carol I a murit, la vârsta de 75 de ani, lăsându-i tronul nepotului său, Ferdinand.
Ferdinand a fost încoronat rege în 1914, când avea 49 de ani
Fiu al Principelui Leopold de Hohenzollern, fratele mai mare al Regelui Carol, si al Principesei Antoneta, Ferdinand s-a născut la Sigmaringen, în 1865. A venit în Romania, pentru prima oară, în 1884, la numai 19 ani. Cinci ani mai tarziu s-a stabilit la București, pentru a-și putea îndeplini atribuțiile de moștenitor al tronului României.
La începutul anului 1893, Ferdinand s-a însurat cu Maria de Edinborough din Familia Regală a Angliei. Împreună au avut șase copii, cel mai mare, botezat Carol, urmând să devină Regele Carol al II-lea (primul Rege din dinastia de Hohenzollern născut în România, botezat orthodox).
1914, anul încoronării ca rege a lui Ferdinand
Coroana Reginei Maria a fost comandată celebrei Case de orfevrieri francezi Falize Frères din Paris, după proiectul pictorului Costin Petrescu, iar conceptul scenografic, designul costumelor cortegiului istoric, a baldachinului, mantiilor regale, a sceptrului Regelui Ferdinand aparţin tot lui Costin Petrescu (1872-1954), cunoscut pictor, arhitect, profesor și director din 1899 al Școlii de Belle Arte din București.
„Nu vreau să am ceva modern, cum ar putea avea oricare altă regină. A mea (coroana) să fie pe de-a întregul medievală”.
FOTO historia.ro
Rezultatul acestei cereri imperative a fost o coroană fleuronată, închisă, cu baza elipsoidală, construită după forma capului reginei, dolicocran (Maria a avut, atât la Alba Iulia, cât și la București o apariție triumfală, cu un concept teatral studiat, iar forma coroanei trebuia să îi permită purtarea ei pe tot parcursul evenimentelor).
Ornament din Coroana Reginei Maria/FOTO historia.ro
În august 1916, Ferdinand a luat o hotărâre dramatică, respectiv intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. Doi ani mai târziu a luat ființă România Mare, iar Ferdinand s-a întors triumfal la București, în fruntea armatei sale eroice.
Apoi, în 1922, la Alba Iulia, Ferdinand a fost încoronat ca primul Rege al tuturor românilor.
Coroana de oțel a regilor României/ FOTO historia.ro
După o domnie de 13 ani, a murit la vârsta de 62 de ani, in urma unei lungi suferințe.
Pe lângă Marea Unire, Regele Ferdinand a înfăptuit reforma agrară în 1921, împărțind pământ țăranilor și a promulgat Constituția din 1923, fundamentală în democratizarea României.
Dar fiul său, Carol al II-lea (născut pe 03.10.1893, la Sinaia), inteligent si cultivat, dar cu o fire controversată, a zdruncinat dinastia și a șubrezit democrația în România.
România, sub domnia lui Carol al II-lea
După câteva renunțări la drepturile de moștenitor al Coroanei datorită vieții amoroase, pe 6 iunie 1930, Carol al II-lea s-a reîntors în țară și a urcat pe tron, pentru o perioada de zece ani. Perioada 1930 – 1940, sub domnia lui Carol al Ii-lea, a fost marcată pe de-o parte de creștere economică, de o intensă dezvoltare culturală, iar pe de altă parte de o destrămare a vieții politice democratice, potrivit stirileprotv.ro.
Astfel, în 1938, Regele Carol:
- a dizolvat partidele politice,
- a abolit Constituția democratică din 1923 ,
- a instaurat regimul de dictatură personală.
În septembrie 1940, Carol al II-lea a fost silit să abdice, lăsând tronul fiului său Mihai (rezultat din căsătoria cu Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei), iar puterile sale generalului Ion Antonescu.
Ulterior, după abdicarea Regelui Mihai I toate bunurile Casei Regale au fost transferate către diverse instituții din țară, tronul de față ajungând să fie expus în Salonul de Iarnă al conacului familiei Goleștilor – Muzeul Golești din judeșul Argeș.
Tronul Regal/ FOTO ziarulmetropolis.ro
