Summitul european ce se desfăşoară joi şi vineri la Bruxelles are o agendă complicată, după cum remarcă presa internaţională. Acesta a fost convocat de belgianul Charles Michel, președintele Consiliului European.
„Imposibila politică externă europeană”, titrează Liberation, explicând că Turcia, China, Rusia, Belarus sunt tot atâtea subiecte de neînţelegere între cei douăzeci și șapte de membri încât belgianul Charles Michel, președintele Consiliului European, a considerat necesar să convoace acest summit axat, în cea mai mare parte, pe „politica externă europeană” care, la mai bine de douăzeci de ani de la crearea acestui concept, rămâne un oximoron: Uniunea nu este încă un actor politic pe scena internațională”, constată Liberation.
„Grecia şi Cipru în poziţie de luptă”, titrează ziarul grec Ta Nea, detaliind că cele două ţări fac presiuni pentru stabilirea unei liste de sancţiuni care să oblige Ankara să dezescaladeze tensiunile din estul Mediteranei. Cotidianul cipriot Phileleftheros constată însă că principalii lideri ai UE vorbesc pe un ton diferit. În timp ce preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul austriac, Sebastian Kurz, transmit mesaje dure împotriva acţiunilor provocatoare ale Turciei, cancelarul german, Angela Merkel, are o atitudine mai moderată, susţinând că relaţia cu Ankara este una „complicată” şi că „Uniunea Europeană are un mare interes de a dezvolta o relaţie constructivă cu Turcia, în ciuda dificultăţilor”.
În timp ce problema Turciei rămâne cu „mai multe opţiuni pe masă”, după cum susţine preşedintele Consiliului European, Charles Michel, liderii europeni par pregătiţi să sancţioneze regimul din Belarus, constată L’Echo. Potrivit unui proiect de concluzii ale Consiliului dezvăluit de agenția germană DPA, cei douăzeci și șapte au ajuns la un compromis cu privire la această problemă spinoasă, Cipru fiind de acord în cele din urmă să-și ridice vetoul în schimbul unei întăriri a tonului UE împotriva Turciei.
Rămâne de văzut dacă sancțiunile vor fi extinse asupra lui Lukaşenko însuși, întrucât guvernele europene rămân divizate în acest sens, mai scrie L’Echo.
