Maghiarii din Transilvania sunt împotriva imigrării, mai mult decât românii şi chiar decât maghiarii din Ungaria.
Potrivit unui studiu, maghiarii din Transilvania se împotrivesc imigrării peste media din România şi Ungaria.
Al doilea pachet de rezultate al studiului intitulat „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din România, în cadrul unei conferinţe de presă online, organizată marţi după-amiază la Cluj-Napoca.
István Horváth, directorul institutului, a reamintit că, în cadrul studiului realizat de European Values Study (EVS), au fost evaluate pentru prima dată opţiunile de valori ale comunităţilor maghiarilor din Transilvania şi suedezilor din Finlanda.
Acceptarea străinilor, o problemă majoră a maghiarilor din Transilvania
Studiul a fost efectuat în 42 de ţări europene, prin punerea unor întrebări identice, iar de data aceasta au fost prezentate rezultatele privind acceptarea străinilor şi migraţia.
Sociologul Tamás Kiss a precizat că majoritatea răspunsurilor a relevat o linie de fractură clară între ţările Europei de Vest şi fostele ţări socialiste. În cadrul studiului, respondenţii au fost întrebaţi, în ce măsură ar accepta ca vecin pe cineva care aparţine altei rase, un imigrant, un rom, sau un musulman.
În timp ce cetăţenii ţărilor din Vest s-au arătat primitori, cei din Est au dat răspunsuri negative. Cei întrebaţi au fost respingători faţă de străini, mai ales în Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Muntenegru, în timp ce România se situează mai degrabă în zona medie a ţărilor din Europa de Est.
Italienii, cei mai refractari la vecinii romi
Imaginea generală s-a distorsionat în cazul întrebării referitoare la romi. De exemplu, respondenţii din Italia s-au arătat mai respingători faţă de romi, decât întregul bloc estic. În această privinţă, maghiarii din Transilvania, se apropie mai mult de Ungaria, totodată proporţia atitudinii negative faţă de toate cele patru categorii depăşeşte nu numai valoarea înregistrată în România, dar şi pe cea din Ungaria.
Cercetătorul Tibor Toró a relatat: „efectul imigraţiei asupra dezvoltării este apreciat şi el altfel în Europa de Est şi cea de Vest, diferenţele însă nu sunt atât de mari ca în privinţa acceptării imigranţilor. Maghiarii din Transilvania se aseamănă şi în această privinţă cu Ungaria, totodată ei apreciază la modul cel mai negativ efectul imigraţiei asupra dezvoltării”.
Cercetătorul a explicat că în spatele refuzului faţă de fenomenul imigrării pot sta diferite componente de atitudine, cum ar fi reprezentarea concurenţei pe piaţa forţei de muncă, aşa-numitul şovinism al bunăstării, precum şi teama faţă de riscurile de securitate.
În aceste chestiuni, România este caracterizată de valori moderate în raport cu zona Europei de Est, în timp ce valorile Ungariei sunt ridicate. Maghiarii din Transilvania demonstrează o atitudine diferită de cea est-europeană în privinţa acceptării multiculturalismului, situându-se în zona medie a clasamentului.
Ei resping şi acceptă aproximativ în aceeaşi proporţie „păstrarea de către imigranţi a tradiţiilor specifice”.
Imigrația privită din perspectiva majorității
Tibor T. Toró a remarcat:„ în această chestiune, maghiarii din Transilvania nu ştiu dacă trebuie să aprecieze imigraţia din perspectiva majorităţii sau a minorităţii”.
Domnia sa a menţionat că atitudinea caracteristică este cea majoritară la cei din Partium, în timp ce respondenţii din Ţinutul Secuiesc adoptă mai degrabă o atitudine de minoritar.
Tamás Kiss a explicat: „demografii şi politicienii din Europa de Vest sunt de acord că rezerva de populaţie nu poate fi asigurată doar sprijinindu-se pe reproducţia internă”.
Ei consideră că imigraţia este necesară pentru suplinirea populaţiei şi a forţei de muncă, pentru susţinerea sistemului de asistenţă socială în societăţile de bunăstare.
În plus, în Europa de Vest se acceptă tot mai mult ideea de a nu îi selecţiona pe imigranţi în funcţie de ţara lor de provenienţă, în funcţie de religie sau de etnie.
Tamás Kiss a observat: „în urma crizei de refugiaţi din 2015, subiectul a ocupat un loc central în disputa politică, iar în unele ţări din Europa de Est retorica puternic anti-imigraţionistă a devenit preponderentă”, potrivit Radio România Actualități.
