Timp de cel puțin două secole, Cascada Niagara a fost un magnet care a atras turiștii, inclusiv celebrități ca Marilyn Monroe și Mark Twain.
Totuși, până anul acesta, un tunel imens, îngropat adânc sub cascadă, a fost interzis vizitatorilor. ”Tunelul conținea 71.000 de galoane de apă care se mișca cu nouă metri pe secundă”.
Cascada gigantică se întinde pe granița dintre statul american New York și provincia canadiană Ontario, iar stâncile de sub această cascadă sunt formate ca un fagure de miere, cu camere sculptate pentru a valorifica forțele puternice ale naturii.
La momentul actual, un tunel de 670 de metri, construit cu mai bine de un secol în urmă pe partea canadiană, a fost deschis publicului, pentru a dezvălui amploarea uimitoare a acestor minuni ale ingineriei.
Tunelul face parte din traseul centralei electrice dezafectate Niagara Parks
Iar începând cu luna iulie 2022, acest tunel a fost deschis, explorarea lui oferind o privire fascinantă asupra lucrărilor care au adus acest colț al Americii de Nord în epoca modernă.
Centrala electrică Niagara Parks, care a funcționat din 1905 până în 2006, a deviat apa din puternicul râu Niagara pentru a pune în mișcare generatoare gigantice care au alimentat cu electricitate industria din zonă și au făcut ca portul Buffalo din apropierea Marilor Lacuri să devină cunoscut sub numele de Orașul Luminii.
Potrivit ghidului turistic al stației, Elena Zoric, regiunea din jurul cascadei a fost cândva un centru de activitate pentru oamenii de afaceri care doreau să profite de exploatarea energiei hidroelectrice.
Prima centrala hidroelectrică care a fost deschisă, operând pe partea americană din 1895 până în 1961, a fost centrala Adams.
Pe partea canadiană, din 1905 până în 1999 a funcționat Ontario Power Company, iar din 1906 până în 1974 a funcționat Toronto Power Generating Station.
Vizitatorilor centralei li se arată, înainte de a ajunge la tunel, o machetă a lucrărilor masive care au dus la transformarea apei în energie electrică.
Ghidul turistic al stației, Elena Zoric Zoric, le arată turiștilor pe unde pătrundea apa, unde curgea printr-un puț pentru a alimenta turbinele și apoi trecea printr-un tunel până la un punct de descărcare de la baza cascadei Horseshoe, cea mai mare dintre cele trei cascade din Niagara.
„Uzina a început cu două generatoare și, până în 1924, au fost instalate toate cele 11 pe care le vedeți astăzi”, a precizat Marcelo Gruosso, director la Comisia Parcurilor Niagara, implicat în proiectul deschiderii tunelului de când a fost conceput acesta, în 2017.
De asemenea, trecând prin clădirea cu tavan înalt pentru a evidenția o linie de generatoare albastre, cilindrice, Marcelo Gruosso a spus:
„Lângă fiecare generator este un „regulator” care regla debitul de apă către o turbină. O frână de aer în regulator ajuta la reglarea debitului”.
Vizitatorii coboară la o adâncime de 55 de metri cu un lift de sticlă prin cele șase niveluri de infrastructură necesare procesului de generare a energiei electrice. În partea de jos este tunelul de unde ieșea apa. Tunelul are aproape opt metri înălțime și șase metri lățime.
Muncitorii au folosit felinare, dinamită, târnăcoape și lopeți
Marcelo Gruosso a povestit cum au fost efectuată lucrarea:
- „A fost nevoie de patru ani și de mii de muncitori pentru a excava șisturile de sub camera principală de generare folosind felinare, dinamită, târnăcoape și lopeți”.
- „Puteți vedea cât de sus ajungea apa. Tunelul conținea 71.000 de galoane de apă care se mișca cu nouă metri pe secundă”.
Tunelul (construit ca o fortăreață) are patru straturi de cărămidă și 45 de centimetri de beton.
În acest context, Gruosso a precizat următoarele:
- „Este uimitor ce au făcut fără electricitate”.
- „Am făcut câteva reparații minore la cărămidă și am adăugat ancore de rocă pentru a asigura integritatea structurală, dar este într-o formă foarte bună. Au făcut reparații doar de două ori de când a fost construit, o dată în anii 1950 și o dată în anii 1990”, potrivit cnn.com.
