Pentru a vindeca singurătatea, în Canada au fost combinate azilurile de bătrâni cu orfelinatele. Rezultatul a uimit și impresionat toată lumea. Un program social care a fost înființat de americani în 1991 a salvat și vindecat multe suflete de o boală incurabilă, singurătatea.
Programul analogic care salvează suflete de o boală incurabilă a fost înființată în anul 1991 în SUA și pusă în practică recent și de canadieni. De câteva ori pe săptămână, copii de la grădinițe erau aduși să viziteze bătrânii din aziluri. De atunci, centrul de bătrâni din Seattle a devenit cel mai bun exemplu de interacțiuni între generații.
„Bătrânii erau pe jumătate vii…”
„Înainte de a intra cu copiii în încăpere, bătrânii erau pe jumătate vii, erau într-o stare adormită. O scenă destul de deprimantă. Și iată că vin copiii pentru a face o lecție de artă sau muzică și bătrânii revin imediat la viață și se încarcă cu energie”, a povestit regizorul filmului Evan Briggs.
Un proiect asemănător a fost făcut și în Marea Britanie. Aici, pentru câteva ore pe zi, orfanii și bătrânii își petrec timpul împreună.
O astfel de interacțiune socială influențează în mod pozitiv sănătatea persoanelor de vârsta a trei
Cercetătorii au studiat intens acest program și au ajuns la concluzia că o astfel de interacțiune socială influențează în mod pozitiv sănătatea persoanelor de vârsta a treia. Potrivit specialiștilor, comunicarea cu copiii ajută la îmbunătățirea bunăstării generale, înlătură senzația de singurătate, stabilizează tensiunea arterială și reduce riscul mai multor tulburări de sănătate, potrivit povestiri.net.
