Naționala de hochei a României a pierdut ultimul meci de la Campionatul Mondial din Slovenia, 2-4 cu Ungaria. Momentul controversat a avut loc după intonarea imnului câștigătoarei, iar aproape toți jucătorii din naționala României s-au strâns în fața tribunei în care se regăseau suporterii maghiari și au cântat, alături de hocheiștii echipei Ungariei, imnul așa-numitului Ținut Secuiesc. În peluza maghiară se afla inclusiv ministrul Mediului din România.
Tanczos Barna, acuzat de sfidare adusă simbolurilor românești
Adrian Cozma, vicepreședinte PNL și lider județean al PNL Satu Mare, a luat poziție față de acest incident, și a solicitat premierului Nicolae Ciucă să îl demită pe Tanczos Barna pentru sfidarea la adresa simbolurilor românești.
Vicepreședintele PNL, Adrian Cozma, a cerut demiterea ministrului
Vicepreședinte al PNL și lider județean al PNL Satu Mare, Adrian Cozma, îi cere premierului Nicolae Ciucă să-l demită de urgență pe Tanczos Barna pentru sfidarea la adresa simbolurilor românești.
”INADMISIBIL!
Am rămas consternat și sunt revoltat de ceea ce s-a întâmplat în Slovenia la Campionatul Mondial de Hochei. România a fost umilită și de jucătorii care au cântat imnul Ținutului Secuiesc și de ministrul Tanczos Barna, care s-a pus la peluza galeriei Ungariei, și a girat acest comportament nedemn și care nu e o întâmplare. Ne aducem aminte de un alt episod, când același Tanczos Barna a refuzat să interzică imnul secuiesc la meciurile de hochei pe vremea când era președinte al Federației și care a spus: „Vom cânta și de acum înainte”. Este incalificabil gestul de ieri și măsurile pe care trebuie să le luăm trebuie să fie ferme și imediate. Cer premierului demiterea ministrului Tanczos Barna din funcția de ministru. Simbolurile țării sunt sfinte pentru orice român de orice etnie. Cine nu respectă simbolurile țării, nu poate face parte din Guvernul României!”, scrie Adrian Cozma.
Imnul controversat al Ținutului Secuiesc
Imnul secuiesc (în maghiară Székely himnusz) este un poem scris în anul 1921 de György Csanády, pus apoi pe o melodie creată de Kálmán Mihalik. Mult timp interzis, dar foarte cunoscut în Transilvania, el este cântat cu regularitate la petreceri și evenimente în secuime.
Refrenul poemului este „Doamne, nu lăsa să piară Ardealul” (Ne hagyd elveszni Erdélyt, Istenünk).
Versiunea folosită astăzi, și adoptată în 2009 ca imn al Ținutului Secuiesc:
Cine știe încotro, încotro ne duce destinul
Pe drumuri aspre, în întunericul nopții
Mai condu-ți înca odată poporul spre victorie
Prințule Csaba, pe cărări de stele!Un pumn de secui se macină precum stânca,
În marea luptelor dintre popoare
Valurile ei s-au revărsat peste noi, vai, de sute de ori
Nu lăsa să piară Ardealul, Dumnezeul nostru!Această versiune modificată s-a răspândit după 1970. Ultimul rând (Nu lăsa să piară Ardealul) nu se regăsește în textul lui Csanády; poetul nu a folosit termenul pesimist „a pieri”, deoarece el a sprijinit supraviețuirea.
Incidentul de luni seara nu este primul. Un episod asemănător a mai avut loc şi în 2011, tot la un meci dintre România și Ungaria. Meciul a fost disputat la Miercurea Ciuc, iar sportivii din România au cântat imnul Ungariei.
Sorin Grindeanu: „Gest infam. Un afront și o lipsă nerușinată de respect față de România”.
„Ca timișorean, înțeleg perfect ce înseamnă să trăiești într-o comunitate multiculturală și multietnică, în care toată lumea este respectată. Nu pot însă să înțeleg și să tolerez gestul infam al hocheiștilor din naționala României care au cântat așa-zisul imn al Ținutului Secuiesc. Este un afront și o lipsă nerușinată de respect față de România, față de români și față de tricolor. Și sper ca lucrurile să nu rămână nepedepsite. Cer Federației Române de Hochei, Ministerului Sportului și tuturor celorlalți factori responsabili să ia măsuri urgente pentru a aplica cele mai dure sancțiuni după acest gest incalificabil”, a scris Grindeanu pe Facebook.
Din aceeași categorie
