Marcel Boloș, ministrul Fondurilor și Investițiilor Europene, a vorbit la RFI (Radio France Internationale) despre principalele teme aflate pe agenda publică în acest moment. Primul punct atins de oficialul român a fost flexibilizarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Importanța acestui mecanism european de finanțare rezidă din faptul că reprezintă sursa de dezvoltarea a României pe termen lung, prin urmare, reformele trebuie implementate exact în maniera în care au fost formulate.
Doar că, finanțarea prevăzută în cadrul PNRR este amenințată de ineficiența reformelor din Sistemul public de pensii, mai exact reglementarea pensiilor speciale la care se adăugă hibele din legea avertizorului de integritate și nu în ultimul rând, carențele Legii privind decarbonizarea care, se pare că bate pasul pe loc.
PNRR a fost aprobat pe baza a trei domenii vitale
În cazul în care guvernanții nu reușesc să găsească o soluție pentru a îndeplini aceste jaloane, România riscă să piardă fonduri importante. În linii mari, PNRR a fost aprobat pe baza a trei domenii vitale, guvernanța corporațiilor de stat, reforma pensiilor speciale și decarbonizarea.
„Prin urmare, toate aceste jaloane și ținte care țin de aceste trei domenii fundamentale sunt destul de greu ca proces de validare în relația cu Comisia Europeană și, de aceea, noi trebuie să avem capacitatea de adaptare și, până la măsură, să dăm dovadă de flexibilitate în a duce la bun sfârșit misiunea validării jaloanelor și țintelor”, a declarat ministrul Boloș pentru rfi.ro.
La capitolul flexibilizarea Programului Național de Redresare și Reziliență se pare că guvernanții noștri nu au prea mare spațiu de manevră, modificările care pot fi aduse în acest sens sunt doar cele care vizează perspectiva cadrului pentru implementarea investițiilor:
„ ”PNRR-ul trebuie flexibilizat, dacă vreți, din perspectiva cadrului pentru implementarea investițiilor, pentru că de reforme, după cum deja se cunoaște, nu poate fi vorba, ele trebuie implementate așa cum ne-am angajat și desigur, pentru România este un buget pe care-l avem la dispoziție, pe care nu avem voie să îl ratăm, pentru că sunt sursa de dezvoltare a României pe termen lung și desigur, noi acum când vom ajusta PNRR-ul, când vom depune documentele necesare pentru modificarea PNRR-ului, trebuie să fim atenți inclusiv la ceea ce nu putem să implementăm datorită unor cauze bine justificate de către noi și apoi să ducem la bun sfârșit modificarea PNRR-ului”, a explicat Marcel Boloș.
Marcel Boloș: „Pensiile speciale intră în cererea de plată numărul trei”
Un subiect intens dezbătut în spațiul public în constituie reforma sistemului public de pensii, eliminarea inechităților și reglementarea pensiilor speciale. Coaliția de guvernare nu a găsit un numitor comun pentru a soluționarea acestei chestiuni, mai de grabă au preferat să amâne soluția. Lucrurile sunt neclare, mai ales că în luna mai ar urma să se producă rotativa guvernamentală fapt ce va încetini procesul legislativ.
În aceste condiții apar o serii de întrebări și anume: Ce trebuie făcut pentru a nu pierde banii Europei? Va merge Executivul în fața Comisiei Europene cu o nouă propunere de amânare? Mai este posibil acest lucru.
În privința acestei chestiuni, Marcel Boloș a punctat faptul că:
„Pensiile speciale intră în cererea de plată numărul trei. Deci, ele au în prezent traseul parlamentar și de observații în relaţia cu Comisia Europeană. Noi acum suntem în proces de validare pentru cererea de plată numărul doi, avem termenul până la sfârșitul lunii martie să clarificăm problema ce ţine de Legea decarbonizării și scoaterea din funcțiune a grupurilor energetice de la Rovinari şi Turceni şi trecerea lor în conservare și, desigur, problema avertizorului de integritate și, apoi, celelalte jaloane şi ţinte unde Comisia Europeană solicită informații suplimentare.
Deci, practic, este, dacă vreți, o procedură între Comisia Europeană și statele membre de a avea inclusiv aceste prelungiri ale procedurii de validare a jaloanelor și țintelor; nu este nimic deosebit în relația cu România. Precizez că durata medie de validare a unei cereri de plată depășește ordinul a 100 de zile. Deci, fiecare stat membru trece prin asemenea proceduri. Recent, Comisia Europeană pentru Lituania chiar a făcut o plată parțială, pentru că nu s-au dus la bun sfârșit jaloanele și țintele care țin de reformele la care s-a angajat”. potrivit rfi.ro.
Comisia Europeană ne mai păsuiește până în iunie
Teoretic, termenul inițial pentru reglementarea veniturilor speciale a fost atins undeva la finalul anului trecut, însă, acesta a fost extins. „ Aveam acest termen, într-adevăr, până la sfârșitul anului trecut, dar, așa cum domnul prim-ministru a dispus în ședința de guvern de ieri, pentru cererea de plată număru 3, termenul de depunere a ei este sfârșitul semestrului I al anului 2023. Deci, în consecință, până la acest termen, România trebuie să rezolve problema și să adopte legea privind pensiile speciale, dar și alte două jaloane relevante, cum ar fi guvernanța corporațiilor de stat sau chiar trecerea în conservare a grupurilor energetice de la Rovinari și Turceni” a completat ministrul Boloș.
Altfel spus, termenul limită a fost extins până în iunie. Însă, cu rotativa guvernamentală care bate la ușă, poate respecta Guvernul acest termen?
„Păi, suntem în luna martie, indiferent câte discuții vom avea cu reprezentanții Comisiei Europene și după ce depunem cererea de plată numărul trei, este posibil să avem în continuare solicitări de informații suplimentare din partea Comisiei Europene; însă suntem în luna martie și eu sunt convins că până la termenul dispus de către domnul prim-ministru vom găsi formula necesară încât să avem o formă a legii privind pensiile speciale.
Din acest punct de vedere cred eu că există timp suficient pentru ca forma finală a legii să fie în acord cu conținutul jalonului, respectiv, să avem îndeplinite cerințele privind sustenabilitatea și contributivitatea. Pentru că acestea sunt cerințe de bază ale acestui proiect de lege”, potrivit rfi.ro.
Propunerile Guvernului
Mărul discordiei din Coaliția îl reprezintă reglementarea pensiilor speciale, social-democrați, în frunte cu Marcel Ciolacu nu consideră veniturile cadrelor militare ca fiind pensii speciale.
”Jalonul pe care îl avem în PNRR nu face referire la categoriile de beneficiari privind pensiile speciale. Dacă includem sau nu includem, să zicem, pensiile militarilor, acest lucru trebuie judecat în funcție sau raportat, mai bine spus, la cerințele de bază pe care le-am menționat mai înainte cu privire la pensiile speciale.
Pentru că noi, indiferent, repet, dacă includem sau nu pensiile militarilor, noi cerințele de bază privind sustenabilitatea și cele care țin de contributivitate, acestea trebuie să le facem dovada pentru jalon în relația cu Comisia Europeană și să le dovedim, cum am precizat, prin discuțiile pe care le avem cu Comisia Europeană”. a explicat Marcel Boloș.
Odată clarificate aceste chestiuni, Boloș precizează și când va fi înaintată documentația pentru ca ajustările din PNRR să producă efecte:
„ Termenul este 30 aprilie. Sunt patru lucruri pe care le urmărim: reducerea grantului cu 2,1 miliarde euro ca urmare a creșterii economice din anul 2021 față de anul 2020, ajustarea prețului la proiectele de infrastructură, adăugarea investițiilor din capitolul RePowerEU și – patru ar fi – modificări de jaloane și ținte ca urmare a circumstanțelor obiective prevăzute în Regulamentul Comisiei Europene”, conchide Boloș.
