HoReCa este o industrie puternic afectată de noile măsuri posibile. Conform acestora, tichetele de masă s-ar putea da și altfel decât pe suport fizic sau card electronic. Altfel spus, ele ar putea fi acordate în bani gheață, ceea ce creează multe probleme.
Declarațiile făcute de reprezentanții industriei pun dificultățile în perspectivă.
„Suntem îngrijoraţi de modul în care sunt anulate măsurile bune din România. Nu înţelegem măsura absurdă prin care s-a decis acordarea de tichete de masă şi în bani şi vă solicităm domnule premier Marcel Ciolacu să păstraţi tichetele de masă aşa cum sunt ele în România de peste 25 de ani, pe cardurile specifice de tichete pe care le folosesc deja peste 3 milioane de angajaţi. Nu creaţi o situaţie riscantă în care să fie pusă sub semnul întrebării singura masă certă a 3 milioane de oameni! Cardurile de masă sunt acordate angajaţilor pentru a mânca la prânz, iar, prin modificarea pe care intenţionaţi să o faceţi, riscaţi să deschideţi o cutie a Pandorei şi să schimbaţi în mod dramatic destinaţia acestor bani, transformându-i în lichidităţi care vor ajunge în alte zone ale economiei, pe care acum încercaţi să le reglementaţi, cum ar fi jocurile de noroc”.
Avertismentul industriei ospitalității este că tichetele de masă în varianta lichidă vor fi folosite pentru alte produse și servicii. Unele dintre ele, precum jocurile de noroc, fiind una dintre îngrijorările guvernanților în acest moment. Un proiect de lege aprobat în Senat propune ca sălile de jocuri să fie scoase la periferiile orașelor.
Argumentele aduse de HoReCa
Un alt argument este răspândirea acestor beneficii. Reprezentanții HoReCa vorbesc despre faptul că aceste bonuri se acordă în 45 de țări. În plus, ele ar juca un rol important în alimentația echilibrată a românilor.
„Tichetele de masă sunt acordate în peste 45 de ţări, exclusiv pe carduri dedicate care pot fi utilizate pentru a mânca la prânz. De peste 60 de ani, tichetele de masă au încurajat angajaţii să mănânce la prânz, iar această politică a avut un impact semnificativ asupra productivităţii muncii. Organizaţia Mondială a Muncii şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au analizat impactul pozitiv al funcţionării acestui instrument de politică socială şi au considerat că în România implementarea acestui instrument a adus doar beneficii. Sănătatea unui popor, pe lângă nivelul de educaţie şi de siguranţă, sunt condiţii esenţiale care contribuie la buna dezvoltare a unei ţări”.
Organizația HORA, care reprezintă persoanele ce activează în domeniul ospitalității, și-a continuat declarațiile. În fața unor măsuri fiscale austere, schimbarea tichetelor de masă pare contraintuitivă. Reprezentanții insistă asupra unui focus pe mesele calde. Atât în rândul elevilor, cât și în rândul angajaților.
„Am apreciat foarte mult faptul că Guvernul intenţionează să mărească numărul de beneficiari şcolari de la 180.000 la 1 milion prin schimbarea programului Masa Caldă în Masă Sănătoasă”, au spus ei. Au continuat, spunând „am apreciat poziţia partidului pe care îl conduceţi referitoare la dorinţa de a păstra lucrurile bune din economie cum ar fi tichetele de vacanţă”. Conform lor, „este foarte greu de crezut că ar putea exista o iniţiativă de a distruge sistemul tichetelor de masă”. Acesta a fost „creat cu mari eforturi în ani de zile, de mese calde servite în unităţi de alimentaţie publică”.
Românii și afacerile depind de tichetele de masă
Un alt argument este cel al afacerilor. Tichetele de masă țin în viață numeroase întreprinderi din domeniul ospitalității. Așadar, în afara beneficiului adus angajaților, membrii HORA atrag atenția asupra criteriului economic. Iată ce spun în privința impactului față de industrie:
„Tichetele de masă sunt o formă de grijă faţă de 3 milioane de români care prin acest instrument mănâncă cel puţin o masă pe zi. Tichetele de masă înseamnă foarte mult pentru restaurantele şi cantinele din România, sunt oxigenul care le asigură continuarea afacerii”.
Creșterea prețurilor este deja o lovitură pentru industrie. Tocmai de aceea, schimbarea bonurilor alimentare ar accentua pierderile.
„Creşterea preţurilor la produsele alimentare impactează mult industria HORA din România şi această noua decizie (…) va duce la scăderea dramatică a numărului de angajaţi care mâncau la prânz în cantine şi restaurante. (….) angajatorul are datoria de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în privinţa oricărui aspect legat de activitatea profesională.
Articolul 31 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că orice lucrător are dreptul la condiţii de muncă care să respecte sănătatea, securitatea şi demnitatea sa”, au mai spus reprezentanții. Conform lor, măsurile fiscale ar duce la încălcarea acestor obligații.
Mesajul membrilor organizației a fost difuzat de Economica.
