Pentru a îmbunătăți gestionarea fondurilor publice, Guvernul a anunțat recent măsuri drastice care vizează veniturile bugetarilor cu salariile cele mai mari. Aceste măsuri, menite să facă față creșterii deficitului bugetar, vor avea un impact semnificativ asupra bugetului național.
Aceste acțiuni vin într-un context în care cheltuielile publice sunt supuse unei analize riguroase.
Deficitul bugetar stimulează măsurile de austeritate
Un proiect de ordonanță recent propus propune modificări semnificative în ceea ce privește remunerația angajaților din instituțiile și companiile de stat. Accentul este pus pe cei care ocupă poziții de conducere. În conformitate cu noile reguli, veniturile bugetarilor cu salarii mari vor fi plafonate. Sporurile vor fi semnificativ reduse sau chiar eliminate. O schimbare majoră constă în limitarea sporurilor la o sumă maximă de 1.000 de lei.
Aceste măsuri sunt parte integrantă a unui plan de austeritate mai amplu care include și reducerea cu aproximativ 200.000 de posturi din administrația publică. Guvernul depune eforturi susținute pentru a reduce semnificativ cheltuielile bugetare. Asta pentru a putea echilibra bugetul și să facă față deficitului în creștere.
În paralel cu plafonarea salariilor și reducerea sporurilor, autoritățile au introdus și un sistem de remunerare bazat pe performanță. Acest sistem presupune că angajații din instituțiile publice vor fi plătiți în funcție de gradul lor de eficiență și contribuție la instituție. Prin această abordare, guvernul speră să îmbunătățească eficiența administrației publice, care a fost deseori criticată pentru costurile sale ridicate.
Vor fi afectați bugetarii cu salariile cele mai mari
Cu toate acestea, măsurile propuse nu vor influența în mod uniform toți bugetarii. Persoanele care conduc companii de stat care obțin profituri semnificative vor putea să continue să beneficieze de venituri substanțiale, acestea fiind direct legate de performanța financiară a entităților pe care le administrează.
Noul cadru reglementar are ca principal obiectiv o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și reducerea presiunii asupra bugetului național. Eficiența cheltuielilor publice au devenit esențiale pentru stabilitatea economică a țării. Guvernul consideră că aceste măsuri sunt cruciale pentru asigurarea unei administrații publice mai responsabile și mai eficiente în România.
Potrivit lui Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, „România plătește 37% din veniturile bugetare pentru întreținerea aparatului public. Din 2018, suntem pe locul 1 în Europa la cât de scump este aparatul public de întreținut, este foarte ineficient”, conform informațiilor România TV.
