Guvernul României vrea să renegocieze Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat de Comisia Europeană pentru a renunța la plafonul de 9,4% cheltuieli din PIB pentru pensii. Conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, Coaliția urmează să pună în dezbatere patru puncte importante.
Marcel Boloș a transmis că sunt patru puncte importante în renegocierea PNRR: reducerea grantului alocat României, problemele cu creșterea prețurilor la materialele de construcții care afectează investițiile în infrastructură din PNRR, programul REPowerEU, dar și problema pensiilor.
Ce vrea România să renegocieze din PNRR?
„Sunt patru modificări principale pe care va trebui să le operăm în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prima modificare este cea determinată de reducerea grantului alocat României pentru că datorită creşterii economice pe care am avut-o în anul 2021 faţă de anul 2020, trebuie să reducem bugetul alocat grantului cu suma de 2,1 miliarde euro.
De asemenea, a doua solicitare sau a doua modificare vizată este cea referitoare la creşterea preţurilor la materiale şi costul utilităţilor publice pentru proiectele de infrastructură, care are un impact de 2,2 miliarde euro.
De asemenea, a treia modificare importantă este cea referitoare la adiţionarea capitolului REPowerEU şi a investiţiilor componente din acest capitol, România beneficiind de un grant suplimentar de 1,4 miliarde euro pentru proiecte care privesc independenţa energetică a României”, a declarat Marcel Boloș.
Problema pensiilor, de maximă importanță
Cea de-a patra propunere de modificare/renegociere va ține cont de plafonul de 9,4% din PIB alocat cheltuielilor cu pensiile pentru următorii 50 de ani, asumat de România prin PNRR, pe care social-democrații l-au caracterizat în trecut ca un atac la adresa seniorilor. Reprezentanții Comisiei Europene au transmis în trecut faptul că România este singurul stat care a inclus în PNRR un plafon al cheltuielilor cu pensiile pe viitor.
„Ultima modificare, a patra, este cea referitoare la jaloanele şi ţintele care se circumscriu circumstanţelor obiective pe care anumite jaloane şi ţinte le au, cum ar fi, de exemplu, jalonul care priveşte cheltuielile cu pensiile, unde avem celebrul plafon de 9,4% din PIB pe o perioadă de 50 de ani pentru care evoluţia ratei inflaţiei şi a contextului macroeconomic pe care îl avem în acest moment fac necesară ca plafonul să fie renegociat sau să fie căutat un alt indicator de disciplină financiară care să înlocuiască plafonul de 9,4% şi să ne păstrăm în continuare obiectivul privind reforma sistemului de pensii publice din România”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europenem Marcel Boloș.
El a spus că anumite reforme nu pot fi renegociate, cum ar fi cea a sistemului de pensii publice, alături de legea guvernanței companiilor de stat sau politicile de decarbonizare.
Toate aceste propuneri de reformă ar urma să fie trimise către Comisie până pe data de 30 aprilie, iar executivul european va avea termen de 60 de zile pentru a răspunde cerințelor României.
Ministrul Muncii susține că pensiile trebuie să crească
Pe de altă parte, ministrul Muncii, Marius-Constantin Budăi, a transmis faptul că veniturile românilor sunt în continuare mici, în pofida creșterilor de la 1 ianuarie, și a lăsat de înțeles că ar mai trebui să urmeze schimbări în această.
„Nu vom accepta sub nicio formă ca veniturile niciunui cetăţean să scadă, ci din contră, să crească pentru că veniturile din România sunt încă foarte mici şi încă avem nevoie de creşteri, fie că vorbim de salariile de la stat sau de la privat sau de pensii sau de alte surse de venituri pentru cetăţeni. Atunci când vom avea elemente clare despre majorări întâi le vom agrea în coaliţie apoi vom comunica şi public, a spus ministrul, conform România TV.
