Când digitalizarea este înfrântă de digitalizare. Aceasta pare să fie concluzia evenimentului nefericit prin care a trecut Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României. Acesta trebuia să se afle la Chișinău, în data de 12 decembrie într-o vizită de lucru oficială la invitația vicepremierului pentru digitalizare al Republicii Moldova. Numai că la graniţă, maşina în care se afla demnitarul a fost oprită, pe motiv că figura ca furată.
Guvernul trebuie să descopere cine a trimis un demnitar al statului în Moldova într-o mașină furată
La graniță, ne-am confruntat cu o situație inedită și neplăcută, povesteşte Dragoș-Cristian Vlad.
„Unul dintre autovehiculele delegației române, aflat în patrimoniul ADR, a fost verificat, respectiv ne-a fost comunicată informarea apărută în sistemul informatic. Autoturismul respectiv a trecut în patrimoniul ADR în anul 2020, ca urmare a înființării Autorității și a preluării patrimoniului instituțiilor anterioare acesteia.
Trecerea în patrimoniul ADR s-a realizat pe baza unui proces verbal de predare-primire încheiat cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, care la rândul său recepționase autoturismul de la Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), odată cu desființarea acestuia din urmă.
MCSI a primit autoturismul, cu titlu gratuit, tot de la o instituție publică, Ministerul Finanțelor, prin Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF), în patrimoniul căruia intrase ca urmare a unei decizii definitive a instanței, în 2017, ce a presupus confiscarea autoturismului”, a mai relatat președintele Autorității pentru Digitalizarea.
ANAF are în vigoare o procedură prin care furnizează instituțiilor publice, spre folosință, bunuri rezultate ca urmare a executărilor silite și confiscărilor.
Din anul 2010, autovehiculul a fost înmatriculat de mai multe ori în România, fiind preluat de către ADR în luna mai a anului 2020 și folosit ca mașină de serviciu până în prezent. ADR, al patrulea posesor instituțional al mașinii, nu avea cunoștință despre faptul că autoturismul figurează într-o bază de date internațională a instituțiilor de ordine publică. Așadar, în acest moment, autoturismul trece prin procedurile legale cerute de această alertă internațională.
Această situație confirmă necesitatea nevoii de interoperabilitate între bazele de date.
În acest sens, anul acesta a fost aprobată legea care vizează construirea Platformei Naționale de Interoperabilitate, care creează cadrul legal pentru interoperabilitatea bazelor de date ale tuturor instituțiilor statului român.
Înr-un comunicat al instituţiei, se menționează faptul că, în anul 2023, ADR va finaliza proiectul Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre UE (SITUE), un proiect care va facilita interconectarea bazelor de date gestionate de statul român cu cele ale statelor membre UE.
Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României s-a întors în ţară cu trenul, iar autoturismul a rămas în Republica Moldova, la organele statului, respectiv în așteptarea clarificării între statul român și italian pe structurile responsabile.
Din aceeași categorie
