Deși Coaliția de Guvernarea s-a angajat să reducă cheltuielile, nu a fost luată nicio măsură imediată. Reuniunea executivă care trebuia să aibă loc miercuri, 19 aprilie, a fost mutată pe agenda zilei de joi, 20 aprilie. Astfel, premierul Nicolae Ciucă va afla despre reducerile propuse de ministerele sale mâine.
Mai mult, Ordonanța de Urgență a Ministerului de Finanțe, care se așteaptă să adauge cel puțin 17 miliarde de lei la buget, nu a fost încă supusă dezbaterii publice. Mai multe dintre măsurile pe care le include OUG propusă de ministerul condus de Adrian Câciu sunt cel puțin discutabile.
Ce măsuri de austeritate pregătește Guvernul?
O primă măsură care ar putea stârni un val de nemulțumiri ar fi interzicerea majorărilor salariale. Acest lucru indică faptul că, de exemplu, există bugetari care nu au atins încă salariul pe care ar fi trebuit să îl aibă conform grilei de salarizare din anul precedent și nu îl vor atinge dacă guvernul implementează această modificare. În cazul în care va fi pusă în aplicare, majorările salariale nu vor fi acordate până în 2024, an în care sunt programate atât alegeri, cât și introducerea legislației unitare a României privind salariile bugetarilor.
O a doua măsură vizează angajările la stat, care ar urma să fie înghețate. Această regulă ar urma să fie în vigoare până în ianuarie 2024. Instituțiile ar putea rămâne fără lucrători în unele domenii dacă se va întâmpla acest lucru.
Bugetarii, cei mai afectați
A treia măsură lovește tot în bugetari, prin scoaterea din sistem a indemnizațiilor de venit primite în pandemie. În acest caz, sunt puse în discuție stimulente de până la 85% care pot fi tăiate. Iar asta înseamnă salarii mai mici pentru cei care lucrează, să zicem, în industria sănătății sau în alte domenii cruciale.
Mai departe, Guvernul dorește scăderea achizițiilor de bunuri și servicii. Având în vedere că ministerele au reușit să economisească doar 3 miliarde de lei prin acest efort, acesta nu este un factor deosebit de crucial.
O altă măsură prevede impunerea unui plafon de cheltuieli lunare pentru ministere și scoaterea în afara legii a cumulului dintre salariu și pensie. O strategie similară a mai fost încercată în trecut, dar s-a dovedit a fi un eșec. Pentru a împiedica persoanele care au ieșit la pensie în baza unei legislații speciale să lucreze în instituțiile statului, trebuie elaborată o soluție. Cu toate acestea, există conflicte în această situație, chiar și în cadrul alianței de guvernare. Mai mulți miniștri au declarat deschis că se tem că, dacă această lege va fi implementată, ministerele se vor depopula. În plus, economiile la bugetul de stat nu vor fi substanțiale dacă se limitează la persoanele care au ieșit la pensie ca urmare a unor legi speciale, potrivit Antena3.
