„Lucrurile ar putea scăpa de sub control foarte repede”, a precizat ambasadorul Turciei.
În timp ce ambasadorul turc din Grecia a avertizat că „lucrurile ar putea scăpa de sub control foarte repede”, acordul din domeniul energetic semnat în octombrie 2022 de Turcia și guvernul libian de la Tripoli mărește riscul izbucnirii unui conflict deschis între Ankara și Atena.
Ankara nu are niciun drept să se implice în apele din sudul Greciei
În data de 3 octombrie 2022, Turcia a semnat un acord cu guvernul libian de la Tripoli pentru explorarea zonei din largul coastei țării africane după zăcăminte de petrol și gaze, dar nu a specificat dacă operațiunile vor include și apele din sudul Greciei, acolo unde Atena spune că Ankara nu are niciun drept să se implice.
Nikos Dendias, ministrul grec de externe, a acuzat Turcia că exploatează „situația turbulentă din Libia pentru a destabiliza și mai mult securitatea în regiunea mediteraneeană și pentru a pune bazele unei hegemonii regionale”.
Pactul dintre Ankara și Tripoli vine într-o perioadă foarte agitată, exacerbată de faptul că în 2023, în Grecia, Turcia și Cipru vor avea loc alegeri, evenimente care amenință să stârnească acțiuni și sentimente exagerate de patriotism în peisajul geopolitic din anul 2023.
Forțele Turciei ar putea „să vină dintr-o dată într-o noapte”
Retorica dintre Grecia și Turcia a ajuns acum la un nivel alarmant. Cele două țări se acuză reciproc de provocări în zona Mării Egee, în care sunt implicate uneori și avioanele de luptă ale celor două națiuni.
Luna trecută, Recep Tayyip Erdogan, președintele turc, a amenințat că forțele sale ar putea „să vină dintr-o dată într-o noapte”.
Dendias, interpretând acest mesaj ca pe o amenințare directă la adresa insulelor grecești, i-a avertizat pe aliați că trebuie să răspundă provocărilor Ankarei dacă nu vor să riște o nouă criză precum cea din Ucraina.
În alegerile din iunie de anul viitor, Erdogan, al cărui partid nu se mai bucură de sprijinul unei majorități, plănuiește să mai fure niște voturi de la partidul naționalist İyi Parti („Partidul Bun”).
Angelos Syrigos, profesor de drept internațional și ministru adjunct al educației, a precizat următoarele:
- „Oportunitatea asta îi poate fi oferită de Grecia sau de Siria.
- „În termeni legali, există conceptul de malițiozitate potențială. Ankara s-ar putea să nu plănuiască să ucidă pe cineva, dar comportamentul său extrem ar putea să ne conducă la război.”
Imaginea Guvernului grec, afectată de un scandal de spionaj
Guvernul grec se află și el într-o campanie electorală, iar imaginea sa a fost deteriorată recent de scandalul de spionaj în care s-a descoperit că i-a monitorizat pe ascuns pe liderii și jurnaliștii de opoziție.
Capitala Greciei a fost luată prin surprindere de pactul maritim Ankara – Tripoli, iar potrivit SUA, acordul este „inutil și provocator”
Atena a fost luată prin surprindere în noiembrie 2019, atunci când Ankara a anunțat că a semnat un acord cu unul dintre guvernele rivale ale Libiei (cel din Tripoli, nu cel din Benghazi) pentru a demarca noile frontiere maritime.
Linia de demarcație propusă în această înțelegere dintre Libia și Turcia se apropie de insula Creta a Greciei.
Grecia și Cipru au interpretat acțiunile Turciei drept o extindere a influenței Ankarei asupra apelor teritoriale din estul Mării Mediterane.
Potrivit UE, acordul a încălcat legea maritimă și drepturile suverane ale altor state, în timp ce Departamentul de Stat al SUA l-a numit „inutil și provocator”.
Alianța „3+1”
Pactul din 2019 nu ar trebui să îi șocheze pe greci, care au conceput propriul lor proiect pentru realizarea unui gazoduct cu Cipru și Israel și cu binecuvântarea Statelor Unite – o alianță poreclită „3+1”, potrivit ambasadorului turc Özügergin.
În acest context, Burak Özügergin a precizat următoarele:
- „Decizia de a semna memorandumul de înțelegere dintre Turcia și libia în 2019 nu a fost luată peste noapte; în schimb, a fost o reacție clară și neambiguă la manevre precum mecanismul 3+1 și proiectul EastMed, prin care grecii și ciprioții greci au încercat să împingă Turcia în afara ecuației Mediteranei de Est”.
- „A crezut cineva că vom sta cu mâinile în sân și vom accepta să fim blocați pe peninsula Anatoliei?”
Grecia sprijină guvernul libian de la Benghazi ca să saboteze acordul Turciei cu Tripoli
În anul 2020, Grecia și Egipt au încercat să preia din nou inițiativa cu un acord de desemnare a propriilor lor zone economice (EEZ) în estul Mării Mediterane.
Oficialii greci au spus că înțelegerea a anulat, practic, acordul din 2019, iar după semnarea pactului, Grecia și Egiptul au spus că se vor opune oricărei activități în zonele disputate din estul Mediteranei.
Cele mai multe controverse legate de acordul de explorare dintre Ankara și Tripoli sunt generate de neînțelegerile dintre cele două administrații libiene (Tripoli și Benghazi) privind stabilirea guvernului legitim al țării.
Capitala Turciei, Ankara a semnat acordul cu guvernul din Tripoli, pe care îl sprijină, și nu cu administrația militară rivală care, începând din 2014, conduce de la Benghazi în estul Libiei.
Potrivit ambasadorului turc, „este legal pentru Italia, Egipt, Malta și o serie de alte țări să semneze zeci de înțelegeri cu același guvern în vremuri recente și nu este legal pentru Turcia? Asta nu are niciun sens”.
În speranța că va putea sabota acordul maritim semnat de Ankara și Tripoli din 2019, guvernul grec a încercat să construiască legături diplomatice cu guvernul rival din estul Libiei.
Atena a început să normalizeze relațiile cu guvernul de la Tripoli, în aprilie 2021, prin redeschiderea ambasadei grecești acolo, dar fără rezultat. Noul ambasador grec, care a ajuns la Tripoli în octombrie, a fost rechemat la Atena după înțelegerea turco-libiană înainte ca oficialul grec să își poată prezenta scrisorile de acreditare, ceea ce înseamnă că ambasada Greciei de la Tripoli este reprezentată doar de un atașat de presă.
Turcia dispută suveranitatea insulelor din Marea Egee și demilitarizarea lor
Cu toate tensiunile ridicate, ambele părți au spus că ar fi dispuse să apeleze la dialog pentru a-și rezolva diferendele, inclusiv, dacă va fi nevoie, la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.
Dar problema este că Grecia și Turcia nu se pot pune de acord asupra subiectului de dezbatere, întrucât:
- Grecia vrea să discute doar despre zonele maritime,
- Turcia vrea să abordeze o gamă mai largă de probleme, precum suveranitatea insulelor mediteraneene și demilitarizarea lor.
Atât Grecia cât și Turcia au menționat acordul maritim dintre Israel și Liban ca pe un exemplu că Atena și Ankara ar putea ajunge la o înțelegere. Partidul principal de opoziție din Grecia, Syriza, a sugerat, între timp, că Grecia ar trebui să își extindă imediat apele teritoriale cu 12 mile nautice la sud și est de Creta și să înceapă discuții de demarcare teritorială cu toți vecinii săi litorali din estul Mediteranei, inclusiv Libia și Turcia.
„Ar trebui să ne extindem apele teritoriale, așa cum avem dreptul să facem, și să căutăm un dialog de delimitare în Estul Mediteranei cu linii roșii clare”, a declarat duminică liderul partidului de opoziție Syriza, Alexis Tsipras.
Iar potrivit oficialilor Ministerului de Externe, o astfel de mutare ar putea fi iminentă și pregătirile tehnice ar putea dura câteva săptămâni.
Grecia amenințată cu acțiuni militare
Grecia a fost amenințată de Turcia cu acțiuni militare dacă își va extinde apele teritoriale în Marea Egee, întrucât accesul la Mare pentru multe din regiunile de coastă ale Turciei ar fi “tăiat” de decizia grecilor, potrivit politico.eu.
