Primele cazuri au apărut în Ucraina, pe fondul războiului, ce se derulează, în continuare, în această țară aflată la granița cu România și Republica Moldova. Primul caz de holeră a fost înregistrat marți, 21 iunie 2022, la Nistru, în apropiere de Transnistria.
Ghid despre holeră. Cum recunoaștem boala. Medicii ne pregătesc. Există riscul apariției în România?
Holera apare, în general, în zonele de război sau în regiunile în care apa nu este potabilă, în acest context igiena fiind precară. Contextul actual din Ucraina a condus la apariția unui focar de holeră în Mariupol, oraș intensiv atacat de trupele ruse.
În ceea ce privește pericolul pentru români, medicul Adrian Marinescu a stat de vorbă cu reporterii wowbiz. Specialistul român a spus că nu există motive de panică, însă omenii ar trebui să trateze lucrurile cu prudență, dar și precauție.
Specialistul nostru spune că holera apare în țările necivilizate și în țările în care există situații de război, condițiile precare de igienă și apele contaminate fiind una din principalele cauze.
„Sigur că în contextul actual, al războiului, riscul ca unele boli infecțioase cum este și holera, despre care aproape că uitasem că există, reapare. În România nu vorbim despre un risc mare, pentru că lucrurile sunt echilibrate. Problemele apar în momentul în care există lipsa de igienă și lipsa de apă potabilă, în situația în care apa este contaminată. Astfel de situații nu există în România, deci din acest punct de vedere nu există riscuri. Ce se poate întâmpla este să avem cazuri de import, cu persoane care să vină din afara României, dar cred că acelea sunt cazuri care vor fi foarte rapid rezolvate, dar da sunt cazuri de luat în calcul și nu doar pentru holeră și pentru difterie”, a relatat dr. Adrian Marinescu.
Prin însăși definiția ei, holera apare în țările în care condițiile de igienă sunt unele precare și mai ales acolo unde apa nu este potabilă.
”Ce trebuie înțeles este faptul că holera, prin definiție, apare fie în țările necivilizate, fie în țările în care apar situații de război și unde nu se pot respecta condițiile de igienă, unde apa de băut e infectată, fiind și principala cauză a îmbolnăvirii, canalizarea este deficitară. Este aproape imposibil să apară în țările cu un anumit nivel de trai, precum România”, a mai spus dr. Marinescu.
Un alt mare specialist în domeniu, dr. Carmen Dobrovăț, care își desfășoară activitatea nu departe de granița cu Republica Moldova, acolo unde a fost înregistrat statistic și primul caz diagnosticat de holeră, a oferit un punct avizat de vedere.
„Fiind o boală bacteriană transmisă pe cale digestivă, trebuie să fim atenți la igienă. Apa poate fi un agent de transmitere, așa că trebuie să fim atenți unde ne scăldăm. Totuși, trebuie să ne spălăm pe mâini, iar fructele trebuie și ele spălate. Având în vedere granița noastră cu Ucraina și Republica Moldova, cetățenii care vin de acolo trebuie să fie bine verificați, iar cei care pleacă în cele două țări ar trebui să fie atenți la alimentele pe care consumă și la zonele de cazare. Fiecare țară are regulile sale. Holera se transmite digestiv, dar dacă este vorba de o apă în care se face baie, apa pătrunde prin nas sau înghițim, deci ne putem infecta. Dacă vorbim de această alertă de holeră la graniță, ea se manifestă prin diaree. În această perioadă de vară se poate manifesta și în acest fel. Dacă este vorba de sindrom diareic sever, atunci vorbim de internare la terapie intensivă”, a spus dr. Carmen Dobrovăț, citată de Doctorul Zilei.
Foto: pixabay gentle (deschidere) / doctorul zilei (interior)
