Germina Nagâţ despre dosarul lui Băsescu: În 2013, când am coordonat eu lucrarea, am lucrat cu 2 colegi din 2 servicii diferite

Germina Nagâţ, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a afirmat azi, într-o emisiune tv, că Traian Băsescu nu a fost “servit” de niciun serviciu de informaţii, iar informaţiile care au apărut despre fostul preşedinte legate de colaborararea sa cu Securitatea au fost “rezultatul încrucişării informaţiilor de toate felurile şi adâncirii investigaţiilor”. Ea a precizat că a fost şi o ambiţie personală să vadă dacă a fost curăţat tot dosarul lui Traian Băsescu şi a constatat că nu s-a întâmplat acest lucru.

Germina Nagâţ despre dosarul lui Băsescu: „În 2013, când am coordonat eu lucrarea, am lucrat cu 2 colegi din 2 servicii diferite”

Germina Nagâţ a fost întrebată, duminică, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, cum Traian Băsescu a primit în 2004 şi în 2009 adeverinţa că nu a colaborat cu Securitatea, iar în 2019 a devenit turnător la Securitate.

“Să încep cu nişte corecţii. Întâi că a primit decizia de necolaborare în 2006, pe legea veche, Legea 187/1999, care a fost declarată neconstituţională după plângerea domnului Dan Voiculescu, declarat şi dumnealui colaborator, dar cu mulţi ani în urmă. În 2009 a fost verificat, cum spuneţi dumneavoastră, în evidenţele CNSAS şi în evidenţele foştilor deţinători de arhivă, serviciile, nu s-a găsit niciun document şi nicio informaţie cu privire la colaborarea dumnealui cu Securitatea. În 2013, a fost declarat din nou necolaborator, dar de data asta într-o adeverinţă cu preambul”, a afirmat ea.

Întrebată ce reprezintă aceste aceste două date, Germina Nagâţ a spus că legea are o definiţie foarte strictă.

“Înseamnă că în 2013 s-au găsit documente privind relaţia dumnealui cu Securitatea, dar nu au întrunit cerinţele legale de a fi numit colaborator. Legea are o definiţie foarte strictă. Trebuie să întruneşti două cerinţe cumulativ, să fi denunţat atitudinea anticomunistă, asta-i foarte important şi să fi încălcat drepturile omului. Traian Băsescu nu denunţase atitudinea anticomunistă în documentele găsite în 2013, dar probau totuşi relaţia cu Securitatea. Nu este niciun dubiu în privinţa asta. Sunt din altă epocă. Nu întrunea această cerinţă, nu erau denunţate atitudini anticomuniste. Această adeverinţă, care are multe pagini şi e pe site-ul CNSAS a fost contestată în instanţă de domnul Dan Voiculescu. A fost, dacă nu mă înşel, şi un intervenient, domnul Ciuvică. Şi au pierdut. Adică adeverinţa a rămas valabilă, interpretarea CNSAS a fost corectă, acele documente nu îl încadrau în categoria colaborator”.

Nagâţ a menţionat că în 2019 au fost reluate verificările în privinţa lui Traian Băsescu şi un coleg a intrat pe diverse siteuri şi a găsit informaţii care i-au folosit mult.

“În 2019, când dânsul a candidat la europarlamentare, dacă nu mă înşel, s-au reluat verificările în bazele de date ale noastre, de la servicii a venit din nou, fără nimic, niciun element în plus. Întrebăm obligatoriu pentru că evidenţele de securitate, cartoteca generală şi alte evidenţe sunt la servicii. Între timp s-au mai schimbat puţin lucurile în bine, dar în 2019 erau acolo. Am întrebat pe flux, pe procedură, a venit din nou ”necunoscut” şi s-au reluat verificările din punctul în care fuseseră lăsate în 2013, cu şase ani mai devreme. Colegul care a coordonat lucrarea de la Direcţia Investigaţii a folosit surse deschise, adică a intrat pe diverse site-uri şi a găsit pe site-ul Institutului de Marină nişte informaţii care i-au folosit foarte mult”, a povestit Germina Nagâţ.

Ea a explicat că respectivele informaţii vizau promoţia lui Traian Băsescu şi nu pe fostul preşedinte.

“A pornit de la acele informaţii de pe site-ul Institutului de Marină, lucru pe care nu l-a spus nimeni public până acum. Nu îl vizau pe Traian Băsescu, vizau promoţia domnului Traian Băsescu. Şi de acolo a pornit această investigaţie nouă, în 2019, care a condus la găsirea mai multor documente, între care două au fost decisive, pentru că erau olografe. Dacă nu ar fi fost olografe, acele note Petrov ne-ar fi fost foarte greu spre imposibil să decidem trimiterea în instanţă pentru că există o decizie a Curţii Constituţionale din 2012 care scoate din probaţiune notele întocmite de ofiţeri sau notele dactilo, care nu sunt olografe. Din fericire, acestea erau olografe. Erau în dosarele unor colegi de la Institutul de Marină. Deci Traian Băsescu nu are niciun dosar al lui, să ne înţelegem”, a transmis reprezentantul CNSAS.

În 2013, când am coordonat eu lucrarea, nu am făcut-o eu, nu e opera mea, am lucrat cu doi colegi din două servicii diferite

Întrebată în legătură cu afirmaţia lui Mircea Dinescu potrivit căreia, atunci când era membru CNSAS, a văzut dosarul lui Traian Băsescu, dar era de fapt doar coperta, Germina Nagâţ a declarat: “Nu ştiu ce dosar a văzut domnul Dinescu, în orice caz coperţi, ca să zic aşa, fără nimic înăuntru, există. Există la domnul Băsescu nu o copertă, există un cadru de fost microfilm. Nu este un cadru de microfilm propriu zis, este un cadru de semnalare, aşa se numeşte, care ne spune că a existat un microfilm la un moment dat al acestui dosar care a fost distrus. Deci dosarul domnului Băsescu, cel de pe timpul când era student la Institutul de Marină, împreună cu alte dosare ale colegilor au fost distruse”.

„Ca să faci această verificare fără instrumentele de căutare, să foloseşti sursă deschisă şi în 2013, şi în 2019. În 2013, când am coordonat eu lucrarea, nu am făcut-o eu, nu e opera mea, am lucrat cu doi colegi din două servicii diferite. Nicio lucrare nu are un singur autor. Nu poţi să-ţi imaginezi ascunderi, tocări, dosiri de informaţii pentru că sunt folosite în grup”, a mai afirmat Germina Nagâţ.

“Nu a fost servit domnul Băsescu, cum am văzut iarăşi, a curs cerneală, de niciun serviciu, niciodată. Nici în 2006, nici în 2009, nici în 2013, nici în 2019. Dânsul este necunoscut în evidenţele foştilor deţinători de arhivă. Nu ştiu ce ar trebui să fie în evidenţele alea. Când o să le avem, o să mă uit. Primul nume la care mă voi uita va fi Traian Băsescu. Deocamdată, este necunoscut. Şi tot ce s-a găsit, acest puţin sau mult, mult, după părerea mea, este rezultatul încrucişării informaţiilor de toate felurile şi adâncirii investigaţiilor, adică a unei munci de detectiv de arhivă, care nu e deloc o muncă de funcţionar”, a declarat Germina Nagâţ.

Mugur Isărescu este necolaborator

Germina Nagâţ a fost întrebată, duminică, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, care este statutul lui Mugur Isărescu şi dacă seamănă cazul său cu cel al lui Traian Băsescu.

“Domnul Isărescu este necolaborator. Statutul juridic este că s-a oprit verificarea la Curtea Constituţională şi toată speţa pe care a construit-o CNSAS foarte greu. Finalitatea e alta pentru că aşa a decis Curtea Constituţională. Deci, din punctul de vedere al muncii CNSAS, a fost puţin mai greu la domnul Isărescu pentru că noi am făcut o verificare în 2009, imediat după ce s-a schimbat legea în 2008, a fost o verificare pe noul cadru legal şi pentru că domnul Isărescu era în categoria verificări la cerere, nu am putut să valorificăm nimic.

Ea a declarat că verificarea lui Mugur Isărescu a fost oprită de Curtea Constituţională, dar că pe fond nu s-a pronunţat nimeni.

“La sesizarea domnului Isărescu, după ce a ajuns în instanţă, Curtea Constituţională a zis ”Halt!”. Deci nu este corect, nu este verificabil. Şi acum o să vă spun şi motivul că poate lumea nu ştie. Traseul Legii 161 a fost greşit în Parlament. Deci nu trebuia să fie Senatul cameră decizională, ci Camera Deputaţilor. Şi din acest motiv care e strict procedural a fost declarată neconstituţională şi, în consecinţă, domnul Isărescu nu mai este colaborator. Dar pe fond nu s-a pronunţat nimeni”, a adăugat Germina Nagâţ.

Marian Enache, nu mai poate fi verificat de către CNSAS din cauza deciziei luate în cazul lui Mugur Isărescu

Germina Nagâţ a precizat că nici noul preşedinte al Curţii Constituţionale, Marian Enache, nu mai poate fi verificat de către CNSAS din cauza deciziei luate în cazul lui Mugur Isărescu.

“Da, este o situaţie foarte frecventă. Şi din păcate, noi în momentul acesta nu cred că putem să îl reverificăm. Nu putem să-l verificăm deloc. Deci, indiferent ce-am găsi, am putea să găsim sau nu, dar, indiferent ce ar fi în arhivă, preluat, nu mai poate fi folosit în momentul ăsta, ştiţi? Pentru că în noiembrie, în urma sesizării făcute de domnul Isărescu, s-a declarat neconstituţională Legea 161, care completa legea noastră şi ne permitea în 2019 începând, ne permitea să folosim materialele noi pentru orice tip de funcţie publică verificată. Legea împarte verificările în două: oficiu, adică, se autosesizează CNSAS şi face de la şeful statului până la membrii Colegiului CNSAS, aleşi locali, guvern etc. şi restul, între care şi magistraţii, sunt la cerere. Această categorie de verificari a fost blocată şi în momentul ăsta este blocată de o decizie a Curţii Constituţionale care s-a luat pe cazul Isărescu”, a mai transmis Germina Nagâţ.