Mircea Geoană pare mai hotărât ca niciodată să intre în lupta politică românească şi a arătat cu degetul zonele unde nu funcţionează bine lucrurile şi a spus că România nu trebuie să mai plece capul în lume, ci să demonstreze că este o forţă.
Geoană despre Paradoxul Românesc: Suntem a 7-a țară în UE, însă vom evita, jenați să recunoaștem că înotăm la coada ierarhiilor
Secretarul general al NATO, Mircea Geoană spune că lumea se reconfigurează, sferele de influență se reașază, statele care promovează autoritarismul se aliază, iar China pare că amenință tot mai mult liniștea rațională a planetei.
„Conflictul din Ucraina ne-a ajutat să tragem multe concluzii. Am văzut cu toții că liniștea lumea lumii se poate spulbera într-o după-amiază. Am văzut că resursele nu au poliță de asigurare. Că materiile prime fac politică. Am văzut că migrația economică și globalizarea au câte două tăișuri”, a declarat Mircea Geoană în discursul său în cadrul unei conferințe organizate la Academia de Studii Economice din București.
Unde e locul României în acest viitor? În Centrul acestuia. Trebuie să fim kilometrul zero al schimbărilor, borna de la care se măsoară fiecare pas, a spus Geoană.
„Sunt sigur că noi, românii am acumulat foarte multă forță și sunt conștient că am tăcut destul. Dar e momentul ca noi să ne regăsim vocea și să se alăturăm, pe deplin meritat, viitorului european. (…) Pe scurt, un nou model economic si de dezvoltare este în curs de adoptare”.
Mircea Geoană spune că pe fond, Pendulul Ideologic, cel care influențează gândirea dominantă a unei perioade istorice, se mișcă din nou. Şi se mișcă dincolo de clivajul clasic Stânga-Dreapta și de gândirea economică tradițională.
Cum ne afectează pe noi acest sfârșit de eră și începutul unui nou ciclu istoric?
Pentru a încerca un răspuns, va trebui să privim cu atenție modelul economic pe care l-am dezvoltat în țara noastră în ultimele decenii și să înțelegem Paradoxul românesc.
„Din punct de vedere al ciclului economic, România parcurge cea mai bună perioadă din întreaga noastră istorie. Avem azi un PIB mai mare de patru ori decât în 1989. Și, totuși, asistăm la un cataclism demografic, cu o populație la nivelul anilor ’60. Pe o suprafață cât a Marii Britanii, vom ajunge să fim țara cu cea mai mică densitate a populației din Europa.
Agregat, economia crește, însă inegalitățile de dezvoltare între regiuni și categoriile sociale sunt mai mari decât înaintea aderării. România are a doua cea mai rapidă creștere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei”.
„Suntem mai vulnerabili intern decât oricând altcândva în istorie”
Mircea Geoană este de părere că trebuie să ne îngrijoreze faptul că economia crește, avem toate garanțiile de securitate, dar țara devine mai șubredă și vulnerabilă din interior.
„Mai exista o alta fațetă a Paradoxului românesc. Prin NATO și UE, suntem mai protejați de riscuri de securitate din exterior decât oricând altcândva în istoria zbuciumată a națiunii. Și totuși, suntem mai vulnerabili intern decât oricând altcândva în istorie. Transferul de reziliență societală și sinergie economică dintre politica externă și cea internă despre care vorbește Strategia de Securitate a SUA pare să nu opereze în cazul României”.
Iar până nu vom găsi un răspuns onest, integrat și credibil cauzelor mai profunde ale acestui paradox românesc, vom continua să creștem, fără însă să ne dezvoltam.
„Vom continua să clamăm faptul că suntem a 7-a țară în UE, însă vom evita, jenați și jenant, să recunoaștem că înotăm la coada ierarhiilor europene și internaționale. Vom continua să ne irosim potențialul și să ratăm cel mai bun moment al istoriei naționale. Nu ne vom face datoria față de generația copiilor noștri căreia i-am promis că devenim o parte a Occidentului dezvoltat și vom privi cum eșuăm ca periferie a acestuia. Aceasta ar fi nu doar o ironie amară, ci un adevărat dezastru național”.
Care sunt cauzele Paradoxului Românesc?
„În primul rând, iluzia ca prin integrarea euroatlantica am atins “sfârșitul istoriei” pentru România și că, prin efectul de tracțiune și difuzie de idei, instituții, norme, capital și tehnologie, vom fi propulsați către nucleul dur al Europei. Fără sa înțelegem ca a fi tractat înseamnă a rămâne în urmă și că cel care imită nu va fi niciodată mai bun decât originalul”.
„În al doilea rând, am ignorat specificul cultural şi nevoile particulare de dezvoltare ale României. Absența curajului politic și intelectual de a adopta, negocia sau impune soluții în co-design cu parteneri noștri occidentali au condus la perpetuarea asimetriei de putere politică și economică de astăzi.
În al treilea rând, nu am reușit niciodată să rezolvăm cu adevărat marea problemă a României moderne: decalajul cronic de dezvoltare între urbanul mare și restul țării. Astăzi, primele 12 mari orașe contribuie cu aproape 80% la formarea PIB, iar restul țării… restul. Acest abis de dezvoltare este nesustenabil și periculos pentru viitorul națiunii. Atacarea inegalităților sociale a fost transformată într-o luptă ideologică falsă, creându-se în mod artificial și periculos o bătălie pentru resurse între investiții și protecție socială”.
„Perseverând cu actuala abordare, nu avem nici o șansă să izbândim”
Mircea Geoană spune că fără lideri şi idei convingătoare nu putem să ne dezvoltăm şi arată unde găsim astăzi energiile, curajul și încrederea pentru un nou început.
„Fără lideri şi idei convingătoare, aceeași spaima și nemulțumirea crescândă și justificată a populației față de deteriorarea nivelului de trai și efectul cumulativ al crizelor economice și sociale succesive vor genera tracțiune sporită pentru soluțiile politice radicale”.
Aceeași frustrare și teama de necunoscut pot constitui însă și baza de susținere pentru un radicalism pozitiv și sănătos.
Există un punct de pornire obligatoriu în acest efort: să recunoaștem că, perseverând cu actuala abordare, nu avem nici o șansă să izbândim. Va trebui să ne luptam și cu condiții adverse. Cu o competiție intensă pentru un loc în clubul statelor dezvoltate, dar trebuie, în primul rând, noi între noi să ne hotărâm pe ce cale mergem”.
“Proiectele de Țară au rămas doar la nivel declarativ”
“Proiectele de Țară” au rămas doar la nivel declarativ, spune Geoană, făcând dificilă remobilizarea încrederii în liderii politici a principalilor actori din societate.
„Mulți vor spune că nu are rost să mai încercam, ca nu mai avem cu cine și cu ce și că mai bine ne vedem de viață. Si când mă domină resemnarea îmi amintesc de veșnic actualul istoric Neagu Djuvara și de viziunea lui asupra civilizațiilor. Spunea undeva că “popoarele lipsite o vreme de vitalitate istorică, au puterea de a renaște cu o forță uimitoare”.
Poate că a venit clipa să renaștem. Și cum ar spune strămoșii noștri latini: “Non Ducor, Duco” – Nu mă las condus, Conduc!