O replică din discursul incendiar al lui Geert Wilders către alegătorii olandezi va bântui Bruxelles-ul mai mult decât oricare alta. Este vorba despre ideea unui referendum privind ieșirea din UE. La șapte ani după ce britanicii au votat pentru Brexit, un așa-numit scrutin Nexit a fost un element central al ofertei liderului de extremă-dreapta. Care a avut succes în cele din urmă în Olanda, aducându-i câștigul în cadrul alegerilor.
Partidul lui Geert Wilders s-a impus ca lider covârșitor în Parlament olandez, obținând 37 de mandate. Pe baza unei campanii electorale destul de controversate.
Coșmar pentru UE
Și, deși Wilders și-a îndulcit retorica anti-islam în ultimele săptămâni, nu există semne că ar vrea să își atenueze euroscepticismul după victoria sa șocantă în alegeri. Alegătorii olandezi nu vor fi convinși să îi urmeze pe britanici și să iasă din UE. Sondajele de opinie sugerează că acest lucru este puțin probabil. Dar, există toate indiciile că un guvern condus de Wilders la Haga va fi un coșmar pentru Bruxelles.
Un loc pentru Wilders la masa summitului UE ar transforma dinamica, alături de alți lideri de extremă dreapta și naționaliști deja în funcție. Dintr-o dată, politici care variază de la acțiunea climatică, la reforma UE și armele pentru Ucraina vor fi supuse dezbaterii și chiar inversării. De la anunțarea exit-poll-urilor, potențialii parteneri de centru-dreapta nu au exclus posibilitatea de a forma o coaliție cu Wilders. Care a ieșit învingător detașat. Asta în ciuda faptului că, în ultimii 10 ani, el a fost ținut pe dinafară de centriști.
În ceea ce-l privește, veteranul de 60 de ani pare să fie foarte serios în ceea ce privește preluarea puterii de data aceasta. Încă de când înlocuitoarea lui Mark Rutte la conducerea VVD, Dilan Yeșilgöz, a indicat la începutul campaniei că ar putea intra în discuții de coaliție cu Wilders. Liderul de extremă dreapta a depus eforturi pentru a părea mai rezonabil. El a diluat unele dintre pozițiile sale cele mai dure, în special în ceea ce privește islamul. Cum ar fi interzicerea moscheilor. Spunând că există priorități mai importante de rezolvat.
Măsuri neconstituționale
Miercuri seară, odată cu aflarea rezultatelor, Wilders a fost mai explicit. „Înțeleg foarte bine că partidele nu doresc să fie la guvernare cu un partid care dorește măsuri neconstituționale. Nu vom vorbi despre moschei, corane și școli islamice” a spus acesta. Chiar dacă Wilders este dispus să renunțe la cererea sa de organizare a unui referendum european în schimbul puterii, victoria sa va provoca totuși un cutremur în instituțiile UE.
Iar dacă partidele centriste se unesc pentru a-l ține pe Wilders departe, s-ar putea să fie un preț de plătit mai târziu de către alegătorii olandezi furioși. Nigel Farage, animatorul Brexitului, a arătat în Marea Britanie că nu este nevoie să fii la putere pentru a avea o influență puternică.
Problema migrației
Migrația a fost o problemă dominantă în alegerile din Olanda. Pentru politicienii UE, ea rămâne o preocupare urgentă. Numărul migranților continuă să crească. Astfel, este în creștere și sprijinul pentru partidele de extremă dreapta în multe țări din Europa. În Italia, anul trecut, Giorgia Meloni a câștigat puterea pentru frații săi din Italia. În Franța, Raliul Național al lui Marine Le Pen rămâne o forță puternică, aflându-se pe locul al doilea în sondaje. În Germania, Alternativa pentru Germania a urcat, de asemenea, pe locul al doilea în ultimele luni. În discursul său de victorie, Wilders a promis că va aborda ceea ce el a numit „tsunami-ul de azil” care lovește Olanda.
„Principalele motive pentru care alegătorii l-au susținut pe Wilders în aceste alegeri sunt agenda sa anti-imigrație. Urmată de pozițiile sale privind criza costului vieții și poziția sa în domeniul sănătății.”, a declarat Sarah de Lange, profesor de politică la Universitatea din Amsterdam, conform Politico .
