Trăiesc în mări și oceane și sunt pescuite pentru carnea lor foarte apreciată în gastronomie.
Cefalopodele sunt greu de urmărit înapoi în timp din cauza faptului că neavând schelete, nu pot fi identificate ca fosile, dar un studiu recent le-a folosit ADN-ul pentru a încerca să le descopere originile și inteligența, fapt ce s-a dovedit a fi un succes.
Așadar, studiul a arătat că sepia, calamarul și caracatișa se trag dintr-un strămoș comun ce a trăit acum 160 de milioane de ani.
În ceea ce privește caracatițele, aceste sunt niște creaturi cu o inteligență sofisticată, iar oamenii de știință au descoperit un indiciu care ar putea explica parțial inteligența remarcabilă a cefalopodelor: genele sale au o particularitate genetică care se observă și la oameni.
Asemănarea dintre oameni și caracatițe
Cercetătorii au decoperit anumite indicii, respectiv transpozonii, care reprezintă 45% din genomul uman. Transpozonii sunt secvențe scurte de AND (acid dezoxiribonucleic), cu capacitatea de a copia și reface în altă locație a genomului și au fost legate de evoluția genomului la mai multe specii. Secvențierea genetică a dezvăluit recent că două specii de caracatiță – Octopus vulgaris și Octopus bimaculoides – au genomuri cu transpozoni.
Potrivit autorilor studiului, atât la oameni, cât și la caracatițe, majoritatea transpozonilor sunt latenți, fie opriți din cauza mutațiilor, fie blocați de la replicarea de către apărarea celulară. Dar un fel de transpozon la om, cunoscut sub numele de Long Interspersed Nuclear Elements sau LINE, poate fi încă activ. Dovezile din studiile anterioare sugerează că genele LINE sunt strâns legate de creier, dar sunt încă importante pentru învățare și pentru formarea memoriei în hipocamp.
În momentul în care oamenii de știință au analizat în detaliu genele caracatiței, au descoperit transpozoni din familia LINE.
Conform lui Graziano Fiorito, coautor al studiului și biolog la Stația Zoologică Anton Dohrn (SZAD) din Napoli, Italia, acest element a fost activ în lobul vertical al caracatiței – o secțiune a creierului în caracatițe care este esențială pentru învățare și este similară din punct de vedere funcțional cu hipocampul uman,.
Cercetătorii, în noul studiu, au măsurat transcripția unui transpozon de caracatiță în ARN și translația în proteine . Astfel, ei au detectat o activitate semnificativă în zone ale creierului legate de plasticitatea comportamentală – modul în care organismele își schimbă comportamentul ca răspuns la diferiți stimuli.
În acest context, coautorul studiului Giovanna Ponte, cercetător la Departamentul de Biologie și Evoluția Organismelor Marine SZAD, a spus: „Am fost foarte fericiți pentru că aceasta este un fel de dovadă”.
Despre inteligența caracatițelor
Deși caracatițele nu sunt strâns legate de animalele cu coloană vertebrală, ele demonstrează totuși o plasticitate comportamentală și neuronală similară cu cea a vertebratelor, a precizat Graziano Fiorito.
Tot Graziano Fiorito a spus că „aceste animale, precum mamiferele, au capacitatea de a se adapta continuu și de a rezolva probleme”, iar aceste dovezi sugerează că similitudinea ar putea avea originea la nivel genetic.
Caracatițele pot fi candidați buni pentru cercetări viitoare privind inteligența și modul în care aceasta se dezvoltă și variază între indivizii dintr-o specie, potrivit studiului. Dar, cu toate acestea, deoarece caracatițele sunt destul de îndepărtate de oameni în arborele vieții, este posibil ca transpozonii LINE din cele două grupuri să fie un exemplu de evoluție convergentă. Și potrivit oamenilor de știință, aceasta înseamnă că, contribuția lor la inteligență a evoluat separat în cele două linii, mai degrabă decât să provină dintr-un strămoș comun, citează livescience.com
Caracatițele sunt considerate cele mai inteligente nevertebrate
Oamenii de ştiință au descoperit că ele pot învăța să rezolve puzzle-uri, să deschidă capace de la borcane, să evadeze din labirinturi simple, să utilizeze diferite unelte şi pot chiar recunoaşte diferite persoane.
O mare parte din neuronii lor sunt răspândiți în brațe, nu în creier. Astfel brațele pot, independent, atinge, gusta, mirosi sau mişca, fără supravegherea creierului, potrivit scientificamerican.com
Iar potrivit unui nou studiu, caracatițele, animalul nevertebrat cel mai complex din punct de vedere neurologic, ar putea simți dureri psihologice la fel ca mamiferele.