Un avertisment dur vine în aceste zile de la FMI. Fondul Monetar a avertizat guvernele europene să nu intervină în criza energetică prin acordarea unui sprijin financiar pe scară largă, afirmând că, în schimb, consumatorii ar trebui să suporte partea cea mai mare a prețurilor mai mari pentru a încuraja economisirea energiei, scrie CNBC.
FMI, nu se dezice: consumatorii trebuie să suporte prețurile mari pentru a încuraja economisirea energiei
Printr-o postare pe blog, divizia europeană a FMI atrage atenţia că guvernele ar trebui să protejeze gospodăriile cele mai vulnerabile prin acordarea de sprijin specific, dar a menționat că politicile existente care vizează atenuarea costurilor pentru toți consumatorii ar afecta economiile europene – multe dintre ele aflate deja în pragul recesiunii – și ar împiedica tranziția energetică.
Guvernele nu pot împiedica pierderea venitului național real care rezultă din șocul condițiilor comerciale. Acestea ar trebui să permită ca întreaga creștere a costurilor combustibililor să se transfere către utilizatorii finali pentru a încuraja economisirea energiei și renunțarea la combustibilii fosili”, a scris divizia europeană a FMI într-o postare pe blog, potrivit Mediafax.ro.
Până în prezent, factorii de decizie europeni au introdus controale radicale ale prețurilor, subvenții și reduceri de taxe pentru a atenua lovitura dată de creșterea costurilor energiei, care a crescut pe întreg continentul ca urmare a războiului din Rusia în Ucraina și a unei supraoferte mai mari.
Dar institutul cu sediul la Washington a avertizat că un astfel de sprijin de amploare a fost lipsit de viziune, costând unele guverne aproximativ 1,5% din produsul intern brut în acest an, continuând în același timp să umfle cererea – și, prin urmare, prețurile.
În schimb, FMI a declarat că factorii de decizie politică ar trebui „să treacă în mod decisiv de la măsuri de amploare la politici de ajutorare specifice”, sprijinind în mod special gospodăriile mai sărace care sunt cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor, dar care sunt cel mai puțin capabile să le facă față.
Compensarea integrală a creșterii costului vieții pentru cei 20% din gospodăriile de la baza clasamentului ar costa guvernele 0,4% din PIB în medie în întregul an 2022, a precizat FMI. Pentru a face acest lucru în cazul celor 40% din cetățenii cu cele mai mici venituri costul ar fi 0,9%, a adăugat acesta.
Documentul a adăugat că este „adecvat” ca guvernele să sprijine unele întreprinderi, altfel viabile, în timpul unei creșteri de scurtă durată a prețurilor, de exemplu, în cazul în care Europa s-ar confrunta cu o întrerupere completă a fluxurilor de gaze din Rusia.
Cu toate acestea, documentul a adăugat că, în condițiile în care se așteaptă ca prețurile să rămână mai mari timp de mai mulți ani, argumentele generale pentru sprijinirea întreprinderilor sunt „în general slabe”.
Comentariile FMI vin în contextul în care țările europene se străduiesc să găsească modalități de a reduce consumul de energie și dependența de petrolul și gazele rusești.
Spania şi Germania, printre primele ţări care au demarat primele măsuri de economisire a energiei
Spania a anunțat încă de la începutul săptpmânii noi măsuri de economisire a energiei, inclusiv limite privind temperaturile aerului condiționat și a încălzirii în zonele publice. Această măsură urmează unor măsuri similare luate săptămâna trecută de orașul german Hanovra, care a anunțat că interzice apa caldă în clădirile publice, piscinele, sălile de sport și sălile de sport.
Între timp, giganții energetici continuă să culeagă beneficiile creșterii prețurilor, BP raportând marți cel mai mare profit trimestrial din ultimii 14 ani.
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a criticat companiile de petrol și gaze pentru că profită de pe urma crizei energetice.
„Este imoral ca firmele de petrol și gaze să obțină profituri record din această criză energetică pe seama celor mai săraci oameni și comunități”, a declarat Guterres într-un discurs.
Guterres, la fel ca FMI, a declarat că fondurile companiilor energetice – care echivalează cu 100 de miliarde de dolari în primul trimestru din 2022 – ar trebui redirecționate pentru a sprijini comunitățile vulnerabile.
Din aceeași categorie
