Atacând Ucraina pentru a o împiedica într-o zi să adere la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), președintele rus Vladimir Putin tocmai a împins Suedia și Finlanda spre alianța nord-atlantică. Renunțarea la neutralitatea lor, care era încă aclamată de populație în urmă cu șase luni, a determinat aceste două țări nordice să renunțe la ceea ce făcea parte, întrucâtva, din identitatea lor.
În timpul Războiului Rece, țările nordice erau văzute pe scena internațională ca un model de societate progresistă și antimilitaristă, neîntrecută în materie de justiție socială și superioară din punct de vedere moral celor doi poli opuși ai modernității: Statele Unite și Uniunea Sovietică. Cele mai cunoscute două încarnări ale acestui model au fost pentru multă vreme Suedia și Finlanda.
Relațiile istorice cu Rusia
O istorie lungă leagă aceste două țări. Aderarea Finlandei la regatul suedez a durat câteva secole. Au urmat apoi războaiele napoleoniene, în timpul cărora Suedia a trebuit să cedeze provinciei finlandeze Rusiei țariste. Din 1814, ea a reușit constant să stea departe de războaie sau să se proclame neutră, ca în Războiul Ducatelor din 1864 dintre Danemarca-Norvegia și Prusia.
În cazul Finlandei, povestea este și mai interesantă, având în vedere atașamentul ei față de Rusia pe toată durata existenței sale politice. Devenită independentă față de Moscova în timpul Revoluției bolșevice, societatea i-a fost supusă unui război civil între comuniști și social-democrați, exact ca în țara vecină sub regimul lui Kerenski. Victoria social-democraților, sprijiniți de Germania, a aruncat Finlanda în războaiele antisovietice ale lui Mannerheim din anii 1930. Ruinată aproape complet în timpul celui de-al doilea război mondial, când guvernul de la Helsinki a decis întoarcerea armelor de partea Uniunii Sovietice, a cunoscut o ascensiune economică și socială fulminantă în perioada postbelică, sub era președintelui Urho Kekkonen, angajându-se în fața Moscovei că nu va intra în NATO și că nu va adăposti pe teritoriul ei materiale propagandistice sau dizidenți anticomuniști.
Finlanda și Suedia: sfârșitul idealului diplomatic. Explicație pentru furia lui Putin
Atitudinea politică a acestor două guverne, devenite de facto aliați în toate problemele internaționale în materie de democrație și toleranță, a fost caracterizată drept un ideal diplomatic spre care ar trebui să tindă toate statele democratice, dacă situația economică le-ar permite.
Întâlnirea recentă dintre Magdalena Andersson, premierul suedez, și Sanna Marin, șefa guvernului finlandez, a pus însă capăt acestei neutralități simbolice și istorice a celor două state scandinave, prin decizia lor comună de a adera la NATO, fapt care a stârnit furia liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Amenințările acestuia cu bomba nucleară au fost temperate de ministrul său de externe, Sergueï Lavrov, care a afirmat totuși că Rusia va face presiuni mari pentru ca cele două țări să rămână neutre.
Impactul războiului din Ucraina ar putea fi, astfel, revoluționar, ducând la prăbușirea modelului ideal de diplomație politică și creând noi centre mondiale de răspândire a democrației și neutralității. Viteza cu care se vor precipita aceste fenomene politice rămâne, deocamdată, la capacitatea de decizie a puterii militare. Dar balanța este deja înclinată.
