Fermele sunt ultimul mare poluator din UE care este vizat de Bruxelles. Joi, 15 iunie, comisia de mediu a Parlamentului European va vota dacă va abroga sau nu o componentă cheie a „Green Deal” al UE, punând la încercare eforturile Comisiei Europene de a ecologiza modelul agricol al blocului.
Partidul Popular European, conservator, va încerca să scufunde proiectul de lege care ar trebui să readucă 20% din terenurile degradate la o stare naturală bună până în 2030; grupul susține că acest lucru amenință mijloacele de trai ale fermierilor prin faptul că ar putea să le ia terenurile și să submineze securitatea alimentară.
Campania ar putea deraia proiectul Green Deal al președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen – marele plan al blocului pentru neutralitatea climatică până la jumătatea secolului. După ce a înfruntat rezistența la măsurile de reducere a emisiilor din energie, transporturi și industrie, UE vrea să facă același lucru în cazul fermelor, dar acest lucru se dovedește a fi și mai exploziv.
UE luptă cu poluarea
Liderul PPE, Manfred Weber, spune că grupul său va respinge joi propunerea de refacere a naturii, nu pentru că se opune unei tranziții ecologice pentru sectorul agricol, ci pentru că „realizarea unei schimbări de o asemenea amploare nu poate fi improvizată”.
„Profesioniștii au nevoie de reguli concrete, clare, de un calendar precis și de o listă de consecințe previzibile… exact opusul catalogului de măsuri îndepărtate și abstracte propuse de Comisia Europeană”, a argumentat Weber.
De asemenea, PPE a făcut echipă cu organizațiile de agricultori pentru a deschide focul asupra altor legislații ecologice care îi vizează pe agricultori, inclusiv noile reguli de reducere la jumătate a utilizării pesticidelor și planurile de reducere a emisiilor de la marile ferme.
Opozanții îl acuză pe politicianul bavarez că merge prea departe pentru a atinge obiectivele grupului său. Președintele Comisiei pentru mediu, Pascal Canfin, din partea grupului liberal Renew Europe, a declarat că Weber își „șantajează” propriii eurodeputați cu amenințarea cu expulzarea dacă nu vor urma demersul său de a respinge joi regulamentul privind restaurarea naturii.
Votul va fi probabil extrem de strâns, rezultatul depinzând de o mână de parlamentari nealiniați, liberali și conservatori. Un eșec în comisia de mediu crește probabilitatea ca regulamentul să fie eliminat la votul în plen, programat pentru luna iulie, ceea ce ar face o gaură în agenda UE privind clima.
Revoltă în rândul fermierilor
Fermierii spun că fac deja multe pentru a deveni mai sustenabili și doresc ca Comisia să aștepte rezultatele înainte de a le impune noi reglementări.
„Suntem dispuși să ne facem partea noastră” în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, a declarat Pekka Pesonen, șeful grupului de lobby al agricultorilor din UE Copa & Cogeca. El a spus că propunerea Comisiei „nu este nici realistă, nici practică”, iar acest lucru duce la „o frustrare uriașă pentru comunitatea agricolă”.
Criticii susțin că lobby-ul consolidează un model agricol învechit care pur și simplu nu va fi viabil pe termen lung.
„Fermierii sunt făcuți să creadă că, dacă nu au o anumită substanță chimică de sinteză, nu vor putea trăi”, a declarat Eric Gall, director adjunct al IFOAM Organics Europe, o asociație de afaceri care promovează agricultura ecologică.
Blocul comunitar alocă o treime din bugetul său anual pentru acest sector prin intermediul politicii agricole comune, însă până în prezent nu a reușit să reducă amprenta de carbon a agriculturii. În 2020, agricultura a reprezentat 11 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale blocului, o cifră care a fost relativ constantă din 2005.
Cercetătorii și militanții susțin că reticența politică în ceea ce privește punerea în aplicare a unor reglementări stricte este parțial de vină pentru această lipsă de progres.
Există o istorie de „excepționalism agricol”, a declarat Elisabet Nadeu, analist principal de politici la Institutul pentru politica europeană de mediu.
PAC s-a născut din nevoia de a proteja securitatea alimentară europeană și, deși acum se schimbă încet-încet către practici mai ecologice, structura sa împiedică o transformare pe scară largă.
Agricultura este „vizată în primul rând prin subvenții”, a declarat Jonathan Verschuuren, profesor de drept internațional și european al mediului la Universitatea din Tilburg. „Dacă doriți să aveți o schimbare mare către o afacere mai sustenabilă, atunci ceea ce funcționează cel mai bine sunt obiectivele foarte stricte”.
Abordarea blocului față de agricultură reflectă, de asemenea, puterea intereselor agricole înrădăcinate la Bruxelles și în capitalele UE.
„Cele mai mari și mai puternice grupuri de interese” apără un sistem alimentar și agricol care dăunează sănătății umane, mediului și micilor fermieri „care dispar într-un ritm cel puțin alarmant”, a declarat Marco Contiero, directorul pentru politici agricole al Greenpeace UE, subliniind scăderea abruptă a numărului de ferme din UE.
Agricultura intensivă este asociată cu emisii ridicate de metan și de protoxid de azot și este identificată ca fiind un factor-cheie de poluare și de pierdere a biodiversității, potrivit POLITICO.
Reducerea acestui impact este cu atât mai urgentă cu cât, potrivit oamenilor de știință, schimbările climatice și declinul biodiversității reprezintă cele mai mari amenințări pentru agricultură și pentru mijloacele de trai ale fermierilor pe termen lung.
„Va exista o problemă masivă de securitate alimentară în 2050 dacă vom continua să producem așa cum producem în prezent, astfel încât această tranziție este extrem de importantă tocmai din motive de securitate alimentară”, a declarat Verschuuren.
