Astăzi, presa din toată lumea scrie despre cazul româncei care a pierdut în instanțele naționale procesul de hărțuire sexuală intentat șefului ei, dar care a câștigat prin ultima înfățișare: la CEDO. Un specialist român, aflat într-o funcție cheie, analizează cazul în amănunt și ajunge la concluzia că, analizând precedentele judiciare de care lumea occidentală ține cont, această victorie a femeii reprezintă o premieră totală în istoria CEDO.
Femeia de serviciu schimbă istoria judiciară: a câștigat procesul de hărțuire, premieră totală în istoria CEDO. Acest caz oferă o nouă perspectivă
Cazul pierdut de autoritățile române la CEDO vizează reclamația unei femei de serviciu, din județul Timiș, hărțuită de șeful Gării de Est din Timișoara. Femeia a reclamat că a fost victima șefului său vreme de doi ani, fără ca cineva să ia măsuri împotriva acestuia. Ea a ajuns cu plângerea de hărțuire la CEDO, reclamând că nu a avut parte, la ea acasă, în România, de un proces echitabil. Povestea pe larg click aici.
Judecătoarea Iulia Moțoc este cea care a vorbit despre cazul femeii de serviciu hărțuită sexual, care a învins, România, de una singură, la CEDO.
Cine este judecătoarea Iulia Moțoc: judecător la CEDO de nouă ani, judecătoarea a făcut parte din completul de judecată al acestui caz deosebit care creează, după cum domnia sa recunoaște, un precedent, la nivel european.
Iulia Antoanella Moțoc este un judecător român și expert în drept internațional, în prezent judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și profesor la Universitatea din București. Înainte de a-și începe serviciul la Curte, a fost judecător la Curtea Constituțională a României. Moțoc a fost raportor special al ONU pentru Republica Democrată Congo, a prezidat o serie de organisme internaționale de experți și a fost vicepreședinte al Comitetului ONU pentru drepturile omului.
Iulia Moțoc, CEDO. Foto: Facebook
La 1 octombrie 2013, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a ales-o pe Motoc judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în ceea ce privește România, aceasta a primit majoritatea absolută a voturilor exprimate de parlamentari. Mandatul ei de nouă ani a început la 18 decembrie 2013. În august 2021, ea a fost aleasă ca membru al Institutului de Drept Internațional.
Judecătorul Iulia Moțoc a declarat, în exclusivitate pentru ”Adevărul”, că aceasta a reprezentat o speță importantă din punctul de vedere al drepturilor femeilor. Și mai mult decât atât a fost, de asemenea, și o premieră totală în istoria CEDO.
Noutatea a reprezentat-o schimbarea juridică în încălcarea dreptului la viață privată. Impactul final va fi unul major și va însemna recunoașterea hărțuirii sexuale la locul de muncă.
”Este o speță importantă din punct de vedere al drepturilor femeilor, Este o premieră totală în istoria CEDO, fiind vorba de schimbarea și încadrarea hărțuirii sexuale în încălcarea dreptului la viață privată. Probabil că vor fi consecințe. Când speța va rămâne definitivă, impactul va fi unul major și va însemna recunoașterea hărțuirii sexuale la locul de muncă. În România și în Europa Centrală și de Est cazurile de hărțuire sexuală la locul de muncă sunt frecvente li nu sunt raportate”, a ținut să sublinieze judecătorul Iulia Moțoc.
Și acum, prin decizia CEDO, statul român este bun de plată: România este obligată să-i plătească femeii 7.500 de euro, despăgubiri.
