În România există numeroare clădiri frumoase, încărcate de istorie.
Iar între aceste clădiri se regăsește și Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, din Botoșani.
Clădirea în care se află Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” a fost construită în anul 1926
Despre aceasta, mai puțin știut este faptul că această bibliotecă funcționează în vechea clădire a Băncii Naționale, fiind trecută în folosința Consiliului Județean Botoșani în anul 2004.
Operă a arhitectului Radu Dudescu, clădirea a fost construită în anul 1926, fiind inclusă în lista monumentelor istorice.
Potrivit jurnaliștilor de la Monitorul de Botoșani, la acel moment, instituțiile județene ale Băncii Naționale au fost desființate. Iar patru ani mai târziu, CJ al municipiului Botoșani a achiziționat și corpul secundar, unde a funcționat fosta Bancă Agricolă.
O istorie fascinantă se găsește în seifurile băncii în care sunt ținute cărțile bibliotecii
Două seifuri vechi rămase de la Banca Națională păstrează cu aceeași sobrietate, un alt tip de patrimoniu: sunt pline de rafuri cu cărți a căror valoare nu poate fi estimată pecunioar.
Situate la parterul clădirii, cele două seifuri (unul mare și unul mic) poartă marca Milner Safe Company, o firmă înființată la începutul secolului al XIX-lea, de către Thomas Milner.
Seifurile sunt dotate cu încuietorile realizate, la timpul respectiv, cu cea mai înaltă măiestrie de renumita firmă de specialitate Chatwood, care, în anul 1956 a fuzionat cu Milner Safe Company.
Unul dintre seifuri are doar un singur rând de chei
Un singur rând de chei are seiful mare și chiar dacă este funcțional, azi adăpostește doar valori culturale.
Ersilia Iacob, managerul Bibliotecii Județene, a declarat pentru Monitorul de Iași următoarele:
- „A fost amenajat un depozit de carte pentru sala de lectură. Spațiul respectiv este fructificat și găzduiește o parte din documentele sălii de lectură”.
- „Noi intuim că seiful a fost prevăzut în construcția inițială, în 1926, ca parte integrantă a întregii clădiri. Adică de la bun început a fost proiectat în locul în care se află”.
O persoană închisă în seif ar avea oxigen doar pentru 24 de ore
Folosirea seifului trebuie să se facă în anumite condiții. Astfel, având în vedere vârsta seifului mare dar și faptul că o persoană închisă în seif ar avea oxigen doar pentru 24 de ore, folosirea în siguranță impune unele măsuri speciale de precauție, atât angajaților cât și vizitatorilor, și anume:
- vizitatorii bibliotecii sunt în permanență însoțiți și avertizați
- angajații au fost instruiți asupra riscurilor din spațiul respectiv
- seiful mare este folosit de vizitatorii și angajații bibliotecii doar cu ușa deschisă permanent
- menținerea permanentă a ușii larg deschise, cu cheia în exterior.Aceste lucru este necesar pentru că, în interiorul seifului, cu ușa închisă etanș, teleoanele mobile rămân fără semnal, făcând imposibilă comunicarea cu exteriorul.
În ceea ce privește seiful cel mic, nu poate fi utilizat deoarece lipsesc cheile pentru a fi deschis, desi este dotat cu trei sisteme de închidere.
