Trenurile japoneze Maglev sunt un spectacol al vitezei, acestea deplasându-se cu viteze de peste de peste 500 de km/h. De aceea sunt supranumite și trenuri „glonț”.
Trenul de mare viteză, un simbol al ingeniozității tehnologice
În zilele noastre, un tren de mare viteză reprezintă un simbol al ingeniozității tehnologice, iar Japonia se remarcă printr-o tehnologie inedită, deoarece, încă din 1980 testează trenurile cu levitație magnetică (Maglev). Iar, pentru ca trenurile japoneze Maglev să devină o tehnologie practică, a fost nevoie de zeci de ani.
În Japonia, mulțimi de oameni se adună, de mai multe ori pe zi, pe o punte de observație, construită special în Yamanashi, pentru a vedea unul dintre cele mai rapide trenuri din lume. Ei stau și așteaptă ore întregi doar pentru a surprinde pentru câteva secunde “super” trenul cu levitație magnetică supraconductoare (un super tren de ultimă generație, care folosește magneți puternici și o bobină la sol, fapt care îi permite să atingă viteze de 500 de kilometri pe oră).
Dar când au apărut trenurile japoneze Maglev
În data de 1 octombrie 1964, cu mai puțin de o săptămână și jumătate înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Tokyo, cele două trenuri inaugurale Hikari Super Express Shinkansen au ajuns la destinațiile lor, Tokyo și Osaka. Termenul „shinkansen” înseamnă literalmente „noua linie principală”.
Pe timpul nopții, în fiecare terminal, sute de oameni au așteptat pentru a fi martori la acest eveniment istoric, care, ca și Jocurile Olimpice, anunța nu doar recuperarea Japoniei după distrugerile celui de-al Doilea Război Mondial, ci și începutul a ceea ce avea să fie ascensiunea Japoniei ca putere economică.
Călătoria cu trenul între cele mai mari două orașe japoneze dura aproape șapte ore, până atunci. Iar, Shinkansenul a făcut călătoria în patru ore.
Prima linie de tren comercială de mare viteză din lume a fost construită de-a lungul Tokaido, una dintre cele cinci rute care făceau legătura între interiorul Japoniei și Edo, orașul care, la mijlocul secolului al XIX-lea, a devenit Tokyo. De-a lungul anilor, rețeua feroviară a crescut, acoperind de la Kagoshima în Kyushu până la Hakodate în Hokkaido.
În ultimii 20 de ani, compania feroviară Central Japan Railway Company a efectuat teste pe aceeași cale ferată de 40 de kilometri, dar interesul a crescut vertiginos, de când trenurile Maglev au atins o viteză de peste 500 de km pe oră în 2015, stabilind un record mondial.
Tehnologia din spatele vitezei ultrarapide atinse de trenurile Maglev
La momentul actual, trenurile Maglev circulă pe un sistem de levitație magnetică, care este atins după ce acestea ajung la o viteză mai mare de 130 de km/h. Acest lucru poate fi comparat cu un avion care decolează sau aterizează, cu roțile retragându-se odată ce a ieșit de pe pistă și se află în aer.
Cum pot atinge trenurile Maglev o asemenea viteză pe șine
Unul dintre motivele pentru care trenurile Maglev pot călători atât de repede este că nu mai au frecarea roților care rulează pe șine, iar acest lucru se realizează prin utilizarea de electromagneți.
Interacționând cu electromagneții de pe tren, electromagneții (care sunt, de fapt, două seturi de bobine de metal conectate în cruce, înfășurate într-un model „cifra opt”) de pe șine/ căile de ghidare propulsează trenul în sus pentru a „pluti” în aer, în timp ce electromagneții de pe marginea șinei propulsează trenul înainte sau înapoi.
Pe tren se află electromagneți supraconductori. Când este oprit, trenul se sprijină pe roți de cauciuc. Pentru a începe mișcarea, trenul înaintează încet pe aceste roți, permițând magneților de sub tren să interacționeze cu cei ai căii de ghidare . Odată ce trenul atinge 150 de kilometri pe oră (93 mile pe oră), forța magnetică este suficient de puternică pentru a ridica trenul la 100 de milimetri (4 inci) de pe sol, eliminând frecarea pentru a permite viteze din ce în ce mai mari.
Aceleași forțe magnetice care ridică trenul, de asemenea, îl deplasează înainte și îl mențin centrat în interiorul căii de ghidare. Aceasta este aceeași tehnologie folosită de Hyperloop de la Tesla, ceea ce face ca o călătorie să fie lină și trenul să fie excepțional de sigur.
În concluzie, trenurile Maglev funcționează pe principiul respingerii magnetice între vagoane și șină
Cuvântul “maglev” este ,de fapt, o combinație a cuvintelor „magnetic” și „levitație”.
Iar, levitația magnetică sau plutirea trenului se realizează prin utilizarea unui sistem de suspensie electrodinamică sau EDS, potrivit jrailpass.com.
Potrivit lui Wayne Rogers, președinte și CEO al The Northeast Maglev (TNEM), compania privată care promovează trenurile de mare viteză, orice sistem Maglev ar necesita o infrastructură complet nouă, separată de șinele deja existente.
Referitor la acest aspect, Wayne Rogers a precizat:
- „În Coridorul de Nord-Est, avem nouă căi ferate de pasageri și patru căi ferate de marfă, toate folosind aceeași infrastructură veche de 100 de ani”.
- „Când ne uităm la asta, capacitatea de a implementa efectiv o nouă soluție este într-adevăr limitată”.
Trenurile Maglev reprezintă următoarea etapă tehnologică în evoluția transportului feroviar de mare viteză. Iar, pentru a menține economia japoneză în mișcare, Japonia speră să ducă tehnologia dincolo de granițele sale, în țări precum Statele Unite ale Americii, potrivit cnbc.com.
