Coaliţia de dreapta se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat desfăşurat duminică în Italia, ceea ce ar putea-o propulsa în funcţia de prim-ministru pe Giorgia Meloni, liderul formaţiunii Fraţii Italiei, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne.
Extrema dreaptă a câştigat alegerile în Italia. Giorgia Meloni este viitorul prim ministru
Coaliţia condusă de Giorgia Meloni, lidera formaţiunii Fraţii Italiei (FdI), şi din care mai fac parte Liga, formaţiunea de extremă dreapta a lui Matteo Salvini, şi Forza Italia (FI), formaţiunea conservatoare a lui Silvio Berlusconi a obţinut între 41 % si 45 % din sufragii, potrivit primelor estimari ale exit poll-urilor, la ora 24:00.
Conform unui exit-poll realizat pentru postul naţional de televiziune RAI, partidul de extremă dreapta condus de Giorgia Meloni a obţinut între 22 şi 26 de procente din voturile exprimate, ceea ce înseamnă că formaţiunea sa va deveni cea mai mare din Parlament.
Noua configuraţie a Parlamentului Italian
Potrivit sondajelor, coaliţia de dreapta ar obţine între 227 şi 257 de locuri în Camera Deputaţilor, peste nivelul majorităţii de 201 locuri, alianţa de centru-stânga 78-98 de locuri, iar Mişcarea Cinci Stele între 36 şi 56 de locuri.
La Senat, coaliţia de dreapta este creditată cu 111-131 de locuri, peste nivelul majorităţii de 101 locuri, alianţa de centru-stânga ar obţine între 33 şi 53 de locuri, iar Mişcarea Cinci Stele între 14 şi 34 de locuri.
Cine este Giorgia Meloni
În vârstă de 45 de ani, a urcat în sondajele de popularitate, partidul său fiind creditat cu aproximativ 25% din intenţiile de vot la aceste alegeri legislative.
La alegerile legislative din 2018, FdI a trebuit să se mulţumească cu puţin peste 4% din voturi, dar de atunci Meloni a reuşit să catalizeze în jurul său nemulţumirea şi frustrarea numeroşilor italieni care se declară copleşiţi de „dictatele” Bruxelles-ului, de viaţa scumpă şi de viitorul precar care îi aşteaptă pe copii.
Deviza ei este „Dumnezeu, patrie, familie”, iar priorităţile sale vizează închiderea graniţelor pentru a proteja Italia de islamizare, renegocierea tratatelor europene pentru ca Italia să îşi recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva „lobby-urilor LGBT” şi a „iernii demografice” pe care o traversează ţara, unde vârstă medie este cea mai mare din ţările industrializate, cu puţin în urma Japoniei.
Pe 6 octombrie 2016, a denunţat pe Facebook „înlocuirea etnică în curs în Italia”, pe aceeaşi linie cu alte formaţiuni europene de extremă dreaptă.
Meloni şi partidul său sunt urmaşii Mişcării Sociale Italiene (MSI), un partid neo-fascist creat după al doilea război mondial. La 19 ani declara pentru canalul France 3 că dictatorul Benito Mussolini a fost „un politician bun”.
Deşi trebuie să menajeze o parte din baza electorală care se identifică cu acest trecut, Meloni este conştientă că pentru a câştiga trebuie să mulţumească aripa moderată a familiei sale politice. „Dacă aş fi fascistă, ar spune că sunt”, s-a apărat ea într-un interviu recent acordat revistei britanice The Spectator.
Von der Leyen: Putem tăia fondurile alocate Italiei dacă „prietenii lui Putin” câștigă alegerile
Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a avertizat că, dacă viitoarea guvernare a Italiei, care se prefigurează a fi formată de extrema dreaptă care și-a declarat simpatia pentru Putin, „va merge într-o direcție dificilă”, Comisia Europeană ar putea suspenda fondurile europene alocate italienilor. În replică, politicienii din Italia i-au cerut președintei CE să nu intervină în treburi de politică internă, informează Politico.
Președinta Comisiei Europene a făcut aluzie la posibilitatea tăierii fondurilor alocate țărilor membre când acestea nu respectă criteriile statului de drept. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus tăierea a 7,5 miliarde de euro alocate Ungariei.
„Ce e asta? O amenințare? Asta e aroganță”, a răspuns Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreapta Liga. El i-a cerut lui von der Leyen „să respecte votul liber, democratic și suveran al poporului italian”.
