Într-o eră marcată de provocări complexe, întreaga comunitate globală se confruntă cu o serie de probleme de amploare, având un impact considerabil asupra economiei. De la conflictul din Ucraina la criza energetică, toate acestea solicită eforturi de gestionare continuă. Cu toate acestea, perspectivele pentru anul curent nu par a fi în favoarea stabilității.
După trei ani caracterizați de evenimente critice ce au influențat semnificativ echilibrul global, anul 2023 nu a debutat sub cele mai bune auspicii. Societatea se confruntă cu multiple crize, generând niveluri semnificative de incertitudine în ceea ce privește provocările cotidiene.
Vine o nouă criză economică?
Una dintre marile temeri este legată de o nouă criză economică globală. Potrivit unui studiu realizat de Forumul Economic Mondial, peste două treimi dintre economiștii din mari corporații și instituții financiare majore la nivel mondial prezic o recesiune globală în cursul acestui an.
Rezistența și durabilitatea mediului corporativ în contextul unei „policrize” globale, caracterizată de interconexiunea unor crize distincte, reprezintă un aspect amplu dezbătut. Acest fenomen a început să se desfășoare încă din 2020 și a reprezentat două dintre subiectele cheie abordate în cadrul Forumului de la Davos din acest an. Pe parcursul ultimelor decenii, am fost martorii unor crize semnificative, precum criza financiară din 2008, criza din zona euro, Brexit-ul, administrația Trump în SUA, pandemia COVID-19, conflictul din Ucraina, criza energetică și creșterea inflației, care a condus la majorarea prețurilor pe plan global. În prezent, consecințele celor patru provocări majore cu care se confruntă lumea, respectiv pandemia COVID-19, conflictul din Ucraina, criza energetică și inflația, se suprapun, complicând semnificativ abordarea lor individuală. De asemenea, există aprehensiuni cu privire la posibila revenire a administrației Trump în SUA, ceea ce ar putea avea implicații semnificative asupra securității și colaborării internaționale.
Dăm din problemă în problemă
Epidemia de COVID-19 rămâne o problemă prezentă în multe regiuni, conflictul din Ucraina intră în al doilea an, criza energetică continuă să genereze efecte, alimentând problema inflației, care se manifestă intens în perioada recentă. Această înlănțuire de crize a creat un fenomen numit „policriză”. Întrebarea cu privire la apariția unei potențiale catastrofe economice globale în anul 2023 și dacă suntem mai bine pregătiți pentru a o înfrunta decât eram în anii 2000 persistă în urma șocurilor recente. Odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, fenomenul de „policriză” a luat amploare, iar anumiți experți observă similitudini și diferențe între situația actuală și criza economică din 2008. Cu toate acestea, încă nu se poate prezice în mod cert dacă vom asista la o astfel de dezvoltare în cursul acestui an.
În contextul românesc, preocuparea legată de crize se regăsește și în căutările pe Google, cu termenul „criză” în limba română atingând un vârf în 2008, care până în prezent nu a fost depășit. Inițialul pandemiei COVID-19 a coincis cu o creștere semnificativă a interesului pentru termenul „criză” în această perioadă. Numărul căutărilor online reprezintă, într-un fel, un indicator al climatului global, reflectând anxietatea resimțită de oameni. De asemenea, statisticile relevă că schimbările în căutările pe Google reflectă și modificările în ceea ce privește incertitudinea mondială pe parcursul timpului, conform Hotnews.
