Din ce în ce mai mulți români aleg să părăsească țara. Studiile arată că în 2022 a fost cel mai mare număr de persoane care s-au mutat în alte țări din 1990 încoace. O mare problemă este în sectorul construcțiilor, precum și în HoReCa, unde din ce în ce mai multe posturi rămân vacante.
Soluția găsită de angajatori este aceea de a importa forță de muncă din țările sud-asiatice: muncitorii care provin din aceste țări au imigrat masiv în România în ultima perioadă, chiar dacă unii dintre ei speră să migreze mai departe, spre alte țări UE.
Avantajele și dezavantajele angajaților străini
Dată fiind situația de criză de pe piața construcțiilor românești, orice mână de ajutor este binevenită. Din păcate, există anumite probleme, atât în cazul în care angajatorii fac un instructaj superficial, cât și în cel în care muncitorii sud-asiatici întâmpină dificultăți birocratice sau lingvistice.
„Există anumite domenii în care se simte nevoia de forță de muncă în România, motiv pentru care aducem angajați din Asia. Principalul domeniu în care vedem o creștere semnificativă a importului de angajați este cel al construcțiilor, unde se angajează muncitori din țări ca Vietnam, Nepal sau Bangladesh.
De asemenea, un alt sector cu cerere mare de forță de muncă străină este cel in HORECA, în special poziții precum bucătari sau ospătari, agricultură si servicii.Procedura de aducere a unui angajat din Asia în România poate fi considerată destul de dificilă. Sunt cerute o serie de documente și multe procese administrative de respectat, precum obținerea unui permis de muncă și un contract de angajare valid.
Din păcate, durează minimum 6-7 luni până angajatul ajunge în țară. Bariera lingvistică poate reprezenta o dificultate suplimentară în procesul de integrare și comunicare cu angajatorii și colegii lor”, a declarat o specialistă în resurse umane, Sorina Faier.
Cum ar putea fi păstrați angajații autohtoni?
Cea mai mare problemă, conform experților, este aceea că industria construcțiilor și cea a HoReCa sunt prea slab plătite raportat la volumul de muncă. Astfel, cei calificați în aceste domenii merg mai departe, spre țările care oferă remunerații mai consistente. Angajații din sudul Asiei au un salariu minim considerabil mai mare în România decât în țările de origine, motiv pentru care vin în număr masiv să lucreze la noi.
„Un bucătar în România are un salariu care ajunge, în medie, la 1.100 de euro net pe lună, după cum arată datele de la platforma de recrutare online BestJobs.
În perioada 1 ianuarie 2023—31 decembrie 2028, pentru domeniul construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va fi de minimum 4.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună.
Conform datelor furnizate de DGB-Asociația Sindicatelor din Germania salariul brut minim în domeniul construcțiilor generale este în jur de 12,85 – 15,70 EUR pe oră.
Salariu minim oferit pentru un job standard este în jur de 2.000 EURO pe lună.
Industria hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor (HORECA) se confruntă cu o criză de personal, salariile fiind unele dintre cele mai mici din România.
În România un chelner câștigă în medie 2300 de lei, iar în Germania câștigă în jur de 2.500 – 2.800 EUR brut”, a explicat Sorina Faier pentru România TV.
