Nu vi s-a întâmplat să spuneți cu voce tare „Wow! Ce seamănă cu…”?
Există oameni care seamănă cu alți oameni și nu sunt gemeni, dar au ceva în comun și acest ceva l-au descoperit specialiștii.
Există o ”sosie” pentru fiecare dintre noi, undeva, pe planeta Pământ. Un studiu de ultimă oră explică și de ce
Într-un studiu publicat marți în revista Cell Reports, dr. Esteller și echipa sa au recrutat 32 de perechi de sosii din fotografiile domnului Brunelle, pentru a face teste ADN și a completa chestionare despre stilul lor de viață.
Dar cine este Brunelle
Francois Brunelle este un fotograf canadian care a descoperit întâmplător că unii oameni seamănă cu alții. A început cu o fotografie, după care au apărut zeci de doritori care au cerut să fie imortalizați pe pelicula fotografică împreună cu sosia lor. Proiectul lui așa a și fost denumit: Nu sunt o sosie! Fotograful a utilizat contrariul pentru a sublinia că fiecare om are unicitatea lui și nu a fost creat în această viață: ca geamăn, clonă sau ca sosie.
Ce face studiul de astăzi
Cercetătorii au folosit un software de recunoaștere facială pentru a cuantifica asemănările dintre fețele participanților. 16 dintre aceste 32 de perechi au obținut scoruri generale similare cu cele ale gemenilor identici analizați de același software. Cercetătorii au comparat apoi ADN-ul acestor 16 perechi de sosii pentru a vedea dacă ADN-ul lor era la fel de asemănător cu fețele lor.
Elisa Berst and Corinne Barois, Paris, 2010. Foto: New York Times
Dr. Esteller a descoperit că cele 16 perechi care erau „cu adevărat” asemănătoare au avut în comun mult mai multe gene decât celelalte 16 perechi pe care softul le-a considerat mai puțin asemănătoare.
„Acești oameni seamănă cu adevărat pentru că au în comun părți importante din genom, sau secvența ADN„, a spus el. Faptul că persoanele care se aseamănă mai mult au mai multe gene în comun „ar părea de bun simț, dar nu a fost niciodată demonstrat„, a ținut să sublinieze omul de știință.
Garrett Levenbrook and Roniel Tessler, New York, 2013. Foto: New York Times
Cu toate acestea, ADN-ul nu spune de unul singur întreaga poveste a structurii noastre. Experiențele noastre trăite și cele ale strămoșilor noștri influențează care dintre genele noastre sunt activate sau dezactivate – ceea ce oamenii de știință numesc epigenomul nostru. Iar microbiomul nostru, copilotul nostru microscopic alcătuit din bacterii, ciuperci și viruși, este influențat și mai mult de mediul în care trăim.
Dr. Esteller a constatat că, deși genomurile sosiei erau similare, epigenomii și microbiomii lor erau diferiți. „Genetica i-a pus împreună, iar epigenetica și microbiomul îi desparte„, a constatat specialistul.
Această discrepanță ne spune că aparențele similare ale perechilor au mai mult de-a face cu ADN-ul lor decât cu mediul în care au crescut. Acest lucru l-a surprins pe Dr. Esteller, care se aștepta să vadă o influență mai mare a mediului.
Jeanne Bédard and Jessica Gagnon, Montréal, 2015. Foto: New York Times
Deoarece înfățișarea dublurilor se datorează mai mult genelor comune decât experiențelor de viață comune, asta înseamnă că, într-o oarecare măsură, asemănările lor sunt doar un noroc al sorții, stimulat de creșterea populației.
De ce există o sosie a mea sau a ta undeva, în lume
„Acum există atât de mulți oameni în lume încât sistemul se repetă„, a spus Dr. Esteller. Nu este nerezonabil să presupunem că și dvs. ați putea avea o sosie undeva, acolo…
Dr. Esteller, citată de New York Times, în ediția de joi, 24 august, speră că descoperirile studiului îi vor ajuta pe medici să diagnosticheze bolile în viitor – dacă oamenii au gene suficient de asemănătoare pentru a arăta la fel, ar putea ajuta semnificativ la tratarea bolilor, în viitor.
Recomandare: O tânără de 24 de ani seamănă până la confuzie cu Prințesa Diana, lucru confirmat de trecătorii care o opresc pe stradă și o întreabgă dacă nu cumva îi este fiică. Reportajul pe larg, inclusiv fotografia – click aici.
