Miercuri, 22 martie 2023, a avut loc Masa Rotundă Capital pentru „Agricultură 2023: tendințe și abordări inovative”, organizată de Revista Capital. În cadrul acestui eveniment au fost prezente nume importante din acest sector care au atins mai multe arii, printre care agricultura de precizie și digitalizare.
Printre speakeri s-a aflat și Radu Gorunescu, managerul companiei „Studio of Agricultural Systems România”, care are expertiză pe digitalizare.
Se poate face performanță în agricultură fără tehnologie?
Un prim subiect abordat de speakerul Radu Gorunescu a fost performanța agriculturii românești și istoria digitalizării agriculturii la nivel mondial, vorbind despre Agricultura 4.0.
„Este o temă foarte interesantă. Mulțumesc Capital pentru serviciul pe care îl face agriculturii românești popularizând aceste teme care vin peste noi, vrem sau nu vrem. Digitalul este o chestie nu foarte nouă. Primele calculatoare au apărut în anii 1980 în România. Se făceau rețetele pentru marile complexe zootehnice, lucra câte un etaj de centru de calcul în anii ’80. Nu e ceva care a apărut peste noapte. Agricultura 4.0 cum este ea numită sau agricultura digitală, este un domeniu care reprezintă un pas mare înainte în nivelele de productivitate care se pot obține. Agricultura să-i zicem nedigitală, analogă, și-a epuizat toate resursele de a mai crește productivitatea.
Am ajuns într-un punct în care aratul cu tractorul U650 și-a atins limitele. La începutul anilor 2000 au început să apară primele tractoare cu computere de bord ca să consume mai puțin carburant și să verifice parametrii. După aceea au apărut primele GPS-uri. În ferme au apărut primele calculatoare ca să ne ținem contabilitatea. E mai ușor, e mai productiv, se câștigă mai mult timp și în ultimă instanță bani.
Agricultura 4.0, acest concept nou, sau agricultura digitală, sunt mai multe definiții, este pe același plan cu industria 4.0. Dacă ne uităm la marii producători industriali de mașini, cam toată lumea are fabricile aproape complet robotizate, nu mai este nimeni prin fabrici. Diferența în agricultură este că se lucrează cu organisme vii care nu sunt la fel de ușor de mânuit ca o piesă industrială. Trebuie să o iei, să o detectezi, să vezi ce e cu ea. E o parte de robotică inclusă care vine și aceea în agricultură”, a declarat în cadrul evenimentului, Radu Gorunescu.
Agricultura din Ucraina, extrem de digitalizată
De asemenea, acesta a explicat că deja se fac investiții majore în digitalizarea agriculturii, anul 2022 atrăgând investiții ale fondurilor de capital de peste 10 miliarde de euro. Mai mult, Radu Gorunescu a transmis că Ucraina are peste 20 de milioane de hectare digitalizate complet, în această țară fiind realizat și un studiu cu privire la cât de mare este profitul în cazul digitalizării agriculturii. Astfel, pentru un euro investit, profitul ajunge la 7,5 – 8 euro.
„Este acest pas fără de care nu se mai poate și deja pot să vă spun că tot vorbim pe cifre, anul trecut, în 2022, la nivel mondial, s-au atras investiții de la fondurile de capital în agricultura digitală de 10 miliarde de euro. Este o cifră comparabilă cu agricultura din România, ca nivel de zerouri și o cifră de 20 de ori mai mare decât acum 10 ani, în 2012. Nivelul de interes atât al fermierilor, cât și al investitorilor, este foarte mare în acest domeniu.
Colegii noștri din Ucraina au în jur de 20 de milioane de hectare digitalizate complet. Au făcut un studiu multianual apropos de cifre, ce return of investment ai pentru fiecare euro implicat în digitalizare câți euro îți vin înapoi. E undeva la nivelul 7, 5 – 8 euro pentru fiecare. Este un nivel de profit uriaș în agricultură. Nu știu dacă un euro investit în crop protection îți aduce 8 euro. E un ecart uriaș”, a transmis Radu Gorunescu.
50% din bugetul unei ferme înseamnă combustibil
Expertul a mai arătat că 50% din bugetul unui ferme se referă la combustibil, iar digitalizarea poate optimiza acest factor extrem de important.
„În lumina ultimelor evoluții din ultimii ani, criza COVID, războiul din Ucraina, creșterile de prețuri la carburanții fosili care au dat peste cap creșterile de prețuri la toate imputurile în agricultură. Cred că mai bine de jumătate din imputurile agricole, din bugetul unei ferme, se bazează pe carburanți fosili.
Vorbim de îngrășăminte, vorbim de carburanți, de tot ce înseamnă de logistică, transport, recoltat, transportul grânelor și așa mai departe. Până și o bună parte din produsele de crop protection au la bază gazul metan. 50% din bugetul unei ferme este o cifră enorm de mare. Dacă eu mi-o pot optimiza folosind niște tehnologii eficiente care îmi permit să nu mai consum atât carburant, să nu mai dau atât de multă apă, îngrășăminte, care sunt infernal de scumpe, atunci, dintr-o dată ajungem la ce se vorbea mai devreme de acea rentabilitate a hectarului care este unul dintre parametrii esențiali”, a transmis speakerul cu expertiză pe digitalizare.
Importanța agriculturii de precizie
Radu Gorunescu a explicat și ce înseamnă agricultura de precizie, explicând că este baza digitalizării agriculturii. Cu ajutorul ei, se poate obține mai mult profit pentru fiecare solă în parte, fiind practic un instrument eficient pentru a crește rentabilitatea.
„Agricultura de precizie este baza digitalizării agriculturii. Este partea cea mai importantă pentru că principala componentă a activității unei întreprinderi agricole, a unei ferme, este agricultura. Ea este domeniul pe care eu trebuie să îl eficientizez. Ce înseamnă agricultură de precizie? Înseamnă optimizarea tuturor costurilor cu precizie astfel încât eu să obțin mai mult profit pe fiecare solă din cele 64 de milioane. Până acum, eficiența fermelor se calcula la nivel de cultură de grâu, pe fermă. Până să apară agricultura de precizie fermierul nu avea instrumentele să poate face pe fiecare solă sau chiar și în interiorul unei sole, dacă e o solă de 100 de hectare, pot exista diferențe de la un cap al solei la celălalt.
Nu numai că nu făceau rentabilitatea la fiecare solă, o făcea la sfârșit de an, dau un exemplu, la toată cultura de grâu. Să faci o rentabilitate cu ciclul la un an de zile în condițiile în care ție ți se schimbă parametrii din 3 în 3 luni, ești deja, ca om de afaceri, tu nu poți să mai lucrezi. Ai nevoie de instrumente care să îți spună că ai cheltuit prea mult pe hectarul ăsta”, a mai arătat expertul.
Sateliții, de mare ajutor în agricultură
Radu Gorunescu a mai explicat că în prezent, în agricultura de precizie, se poate afla productivitatea la hectar încă din luna mai. Mai mult, în această vară vor fi lansați sateliți care pot oferi predicții cu privire la bolile plantelor.
„Noi avem unelte care ne dau productivitatea la hectar prin luna mai. Eu dacă folosesc imaginile din satelit și algoritmii AI, eu deja în luna mai software-ul poate să îmi dea predicții pe fiecare solă separată și pot să văd care sunt solele bune și care sunt solele proaste. În mai-iunie când încă planta e verde și pot lua decizii, pot să încep să iau decizii ce să mai aplic, dacă mai are nevoie de apă, de îngrășăminte, de crop protection în cazul în care îmi apar.
Acum se lansează sateliți, din vara asta o să fie disponibile predicțiile de boli din sateliți. O să poate să spună cu 2-3 zile înainte de a apărea făinarea în grâu, dau un exemplu, primești o avertizare pe dispozitiv”, a spus Radu Gorunescu.
„Studio of Agriculture System Romania” face parte din grupul firmelor SAS. De asemenea, acesta este reprezentantul companiei Cropio în România. „Studioul Sistemelor Agricole” se concentrează pe dezvoltarea soluțiilor care să ofere sprijin producției agricole durabile, dar și pe asigurarea unei cantități și calități mai înaltă a alimentelor. Această companiei are în vedere dezvoltarea noilor tehnologii și produse care să maximizeze randamentul și să optimizeze procesele de producție.
Masa Rotundă pentru „Agricultură 2023: tendințe și abordări inovative”
Revista Capital a organizat Masa Rotundă Capital pentru „Agricultură 2023: tendințe și abordări inovative”, la care a invitat o serie de nume importante din acest sector în calitate de speakeri. Evenimentul a avut loc pe data de 22 martie 2023, la Club One, de la ora 10:30.
Invitații au discutat pe diferite teme printre care: ce şanse are agricultura de precizie în România, cum transformă digitalizarea agricultura românească, șansa României de a deveni hub logistic în contextul războiului din Ucraina, cum sunt afectați fermierii români de războiul de la granițele țării, ce soluții de desfacere a produselor există pentru agricultorii români.
Noul număr al Revistei Capital va fi lansat pe data de 24 martie 2023. Pe lângă subiectele de actualitate din numeroase domenii economice, noul număr va avea și suplimentul de agricultură cu cele mai actuale teme din acest sector. Revista poate fi achiziționată de la toate centrele de difuzare ale presei, dar și de pe site-ul edituradecarte.ro.