Masa rotundă Capital cu tema Agricultura 2023: tendințe şi abordări inovatoare a oferit o serie de discuții ample cu privire la situația actuală a fermierilor români în contextul războiului din Ucraina, cât și cu privire la alte probleme pe care agricultura autohtonă le are. Numeroși oficiali și oameni de afaceri au venit cu o serie de propuneri și idei pentru a-i salva pe aceștia.
Printre participanții la masa rotundă s-a aflat și Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ce deține o amplă expertiză în cadrul temele discutate.
Problemele agriculturii din România
Nicu Vasile a explicat că există în continuare probleme privind agricultura din România deoarece nu discutăm pentru moment de criterii de performanță.
„Legat de a da vina unul pe altul, politicul pe partea profesională sau viceversa, e clar că după 33 de ani nu ne știm foarte bine aceste roluri. Nu discutăm de criterii de performanță. Dacă am începe să discutăm pe criterii de performanță ar fi altceva. Chiar în cadrul Academiei de Științe Agricole puțin mai devreme discutam de aceste criterii de performanță. Am văzut că nu am dat bine discutând de performanță. Mă refer la faptul că fermierul trebuie să aibă un venit pe unitatea de suprafață sau unitate vită mare. Din moment ce eu nu pretind sau nu vreau să discut de profitabilitate, am cerut normative de lucru? Aici este marea problemă. Iar partea politică nu poate să transmită mesajul pe care îl transmit eu ca asociație profesională. Dacă ne uităm mai bine, dacă discutăm de agricultură, nu am cum să fac o agricultură performantă din ce moment ce am 64 de milioane de sole, la fel cum aveam la 1907”, a explicat Nicu Vasile.
Acesta spune că discutăm de digitalizare, dar România are 4.7 milioane de hectare de teren agricol care nu face altceva în afară de protecție socială.
„Păi discutăm de digitalizare, păi în PNRR eu am 57% din sumă pe digitalizare. Cum fac eu digitalizare pe 64 de milioane de sole cu 830.000 de fermieri. Sole se numește fărâmițarea României. Suntem a cincea forță agricolă sau ar trebui să fim la nivelul comunității europene, din cele 27 de țări și în permanență am creat ajutoare sociale. Sau protecție socială se numește. În România avem 4.7 milioane de hectare de teren agricol care nu fac nimic altceva decât protecție socială, iar din PIB-ul României mai am 22% care dau tot pe ajutoare sociale. Credeți dumneavoastră că pot să fac o performanță din toate aceste lucruri? Ați spus de lobby, în România este interzis acest cuvânt”, a mai explicat președintele LAPAR.
Europarlamentarii români nu fac lobby pentru agricultura românească
De asemenea, europarlamentarii români nu fac lobby pentru agricultura românescă, în condițiile în care țara noastră este una preponderent agrară.
„Culmea, au trecut 33 de ani din 90, iar la Bruxelles avem 33 de europarlamentari. În urma Brexitului ne-au revenit încă două locuri. Care sunt criteriile acestor lobbiști? Vă spun că nu există. Principalul angajat al statului român care trebuie targhetat este premierul României și de aici prin instituția premierului trebuie să te duci către ministere. România este o țară preponderent agrară. La nivelul comunității europene eu trebuie să am o politică clară din a dezvolta din agricultură toate celelalte ramuri conexe. Păi dacă discutăm din punct de vedere economic parcă suntem capitaliști. Când ne e bine suntem capitaliști, când nu ne e bine suntem socialiști”, a continuat expertul.
30% din cerealele din Spania provin din România
Nicu Vasile a mai explicat că statul român asigură doar 42% din cheltuielile lunare ale României, restul de 58% provenind din împrumuturi pe piețele externe cu dobânzi foarte mari. Mai mult, conform specialistului, 30% dintre cerealele folosite de Spania în zootehnie vin din România. Mai mult, în ultimul an, am important aproximativ 1.4 milioane de tone de fructe și legume. De asemenea, țara noastră importă zilnic peste 20 de TIR-uri de carne de porc.
„Haideți să analizăm economic și să discutăm pe cifre. Cum poți să tragi o concluzie din moment ce nu-ți folosești cifrele? România, noi, fără să ne lăudăm, și luăm statistica, vedem că avem cele mai ecologice produse agroalimentare, dar culmea, eu pe importul de produse agroalimentare la nivel național aduc ca deficit peste cinci miliarde de euro. Mă împrumut pentru a importa produse agroalimentare. Avem diferite programe ale MADR. Nu există această colaborare din punct de vedere profesional. Am important 1.450.000 de tone de fructe și legume într-un an de zile. Numai pe fructe și legume aduc peste 1,4 miliarde de euro, iar pe carnea de porc, noi suntem ortodocși, avem un consum destul de mare de carne de porc. În fiecare zi aducem aproape 20 de TIR-uri de carne de porc în România.
Discut de amprentă de carbon, de Green Deal, dar de fapt 30% din tot ce înseamnă cereale în Spania pe zootehnie vin din România. Iau de aici cerealele, atenție, cereala este materie primă, e clar că nu înglobează în ea plus valoare. Pe urmă veniți și îmi spuneți să asigur un salariu minim de 2.400 de euro. În 2024 angajatorul român trebuie să aducă acest salariu minim. Păi din ce acest salariu, din moment ce eu nu sunt decât un prestator de servicii. Tot ce înseamnă input este cumpărat de afară.
Comunitatea europeană are 178 de tratate comerciale la nivel global, și cu China și cu Brazilia. Credeți că mai am nevoie de cerealele din România? Dovadă și legislația chiar la Bruxelles am spus: nu aveți specialiști care să discute din punct de vedere agricol. Haideți să analizăm pe text tot ce înseamnă politicile comunitare. Am țări puternic industrializate în vestul Europei care trebuie să respecte o politică pentru a dezvolta industria. Când s-a făcut această piață a oțelului era pentru a face concurență SUA. Noi acum trebuie să vedem cum dezvoltăm partea de industrializare, dar și partea de materie primă. Estul Europei poate furniza doar materie primă, mă refer la cereale”, a mai completat Nicu Vasile.
Ce este LAPAR
Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), este o federație la nivel național, constituită prin asocierea, liber consimțită, a asociațiilor profesionale teritoriale, din agricultură și a producătorilor.
Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu interesele asociațiilor componente, respectiv a producătorilor agricoli și reprezintă interesele producătorilor agricoli, stabilite prin hotărâri proprii și hotărâri ale organizațiilor profesionale componente, în relațiile cu organele administrației centrale, cu alte asociații și federații, interne și internaționale, gestionare de politici și programe pentru agricultură, fonduri destinate activității din agricultură și alte asemenea.
Noul număr al Revistei Capital va fi lansat pe data de 24 martie 2023. Pe lângă subiectele de actualitate din varii domenii economice, noul număr va cuprinde și suplimentul de agricultură care pune în prim-plan cele mai actuale teme. Revista poate fi achiziționată de la toate centrele de difuzare ale presei, dar și de pe site-ul edituradecarte.ro.
Masa rotundă Capital Agricultura 2023: tendinţe şi abordări inovatoare
Revista Capital a adus miercuri, 22 martie, la masa discuțiilor, mai multe nume importante din agricultura românească. Masa rotundă Agricultura 2023: tendinţe si abordări inovative a fost organizată la One Club, iar în cadrul ei au fost găsite soluții privind cele mai mari probleme cu care Agricultura se confruntă în prezent.
Temele de discuție au fost următoarele:
1. Ce şanse are agricultura de precizie în România
2. Cum transformă digitalizarea agricultura românească
3. Șansa României de a deveni hub logistic în contextul războiului din Ucraina
4. Cum sunt afectați fermierii români de războiul de la granițele țării
5. Ce soluții de desfacere a produselor există pentru agricultorii români
