Masa Rotundă Capital pe tema „Agricultură 2023: tendințe și abordări inovative”, organizată miercuri 22 martie, a adus laolaltă specialiști în domeniu care au abordat o serie de probleme de strictă actualitate cu care se confruntă fermierii români. Dragoș Stănescu, expert în domeniul agriculturii digitale, a prezentat, în cadrul evenimentului organizat de Revista Capital, avantajele concrete ale agriculturii de precizie și cum pot fi acestea valorificate la nivel local.
Dragoș Stănescu, Consultant IT & Digital Solutions EAME Digital Agriculture Syngenta, a prezentat pe larg care sunt principalele provocări pe care le întâmpină fermierii români în adoptarea tehnologiilor specifice agriculturii de precizie.
„Agricultura de precizie folosește tehnologii care colectează date și le procesează pentru a permite fermierilor să își gestioneze culturile din ferme mai bine. Abia apoi se ajunge la randament și profitabilitate, dar mai întâi trebuie colectate date, să fie procesate ca să se obțină informații relevante din ele”, a explicat specialistul Syngenta.
Potrivit acestuia, problemele apar la nivelul costurilor: „Există două componente – tehnologia în sine, digitalul, și echipamentele. De aici rezultă și dezavantajele de a intra în această zonă pentru fermieri – în agricultura digitală costurile sunt o provocare pentru că sunt destul de ridicate pe echipamente, nu pe tehnologie la propriu. Și accesul la finanțare și consultanți costă. Pe de altă parte, vedem o evoluție crescătoare, însă nici pe departe la nivelul Comunității Europene.”
Din perspectiva expertului Syngenta, rolul digitalizării în agricultură este de a genera avantaje competitive: „În contextul acesta cu război la graniță, cu creșterea costului la inputuri și prețuri mai mari la energie, carburanți etc., orice îți dă un avantaj competitiv cât de mic este important. Iar asta o poate face digitalizarea, care oferă fermierilor români avantajul competitiv de care au nevoie și nu schimbă business-ul de bază.”
Aplicații practice ale digitalizării agriculturii
Dragoș Stănescu a exemplificat concret cum poate digitalizarea să ajute, gratuit, fermierii români: „Vă dau un exemplu concret, cu o aplicație digitală care există acum în România și este gratuită și prin intermediul căreia poți urmări datele din satelit pe 20 de ani în urmă, să faci o mapare a unei sole, a unui teren sau a unei ferme, într-o locației anume. În urma suprapunerii acestei imagini, vezi că anumite porțiuni dintr-o fermă sunt mai verzi, ceea ce înseamnă că umiditatea este mai bună, respectiv propice însămânțare și recoltare. Unele zone sunt mai gălbui, unde cantitatea de apă este mai mică, iar alte sunt roșii. Folosind aceste date, fermierul poate împărți zona respectivă în trei zone de management pentru plantare și plantează semințe cu distanță variabilă, mult mai apropiate în zonele verzi, astfel încât să aibă resurse fără a se canibaliza între ele, cu o distanță mai mare între ele în zonele galbene și din ce în ce mai mare în zona roșie. Acest lucru se realizează prin aplicație și se dă un script pe un stick fermierului.”
Investiții în utilaje, dar nu și în competențe
Însă, conform expertului citat fermierii români nu au și competențele necesare pentru a valorifica această informație: „Dar, ce credeți, 80% dintre fermierii care au participat într-un astfel de program au spus «Noi am cumpărat mașina aceea de 200.000 de euro, prin fonduri europene, dar nu prea știm cum să folosim scriptul ăsta. Ne puteți ajuta?». Tot este un început. Toată tehnologia, inteligența artificială, antrenamentul pe miliarde de date în toată Europa ca să poate fi făcut acel script se realizează undeva în 14 minute. Mașinăria aia de 200.000-300.000 de euro a fost cumpărată cu un efort de depus dosare în luni de zile. Ce te faci dacă nu știi însă ce să faci cu ea?”, a subliniat Dragoș Stănescu.
Potrivit expertului în agricultura de precizie pentru această situație este de vină și „profilul” fermierului român: „Am făcut niște studii despre tipul de fermier pe care îl poți aborda cu soluții digitale, mai ieftine sau gratuite. De exemplu, în Ungaria are undeva în jur de 37 de ani, are o facultate de agronomie – în 20% din cazuri urmată nu în Ungaria -, este foarte deschis spre echipamente și finanțări și vrea să scoată profit. La noi, are undeva în jur de 55 de ani și a moștenit agronomia din tată în fiu, în mod tradițional, este foarte puțin digitizat, iar telefonul este maximul cât permite digitalizarea. Aspectul acesta în unele țări, s-a rezolvat prin crearea acelei funcții de «agronomist», un consilier, un consultant al managerului fermei care are atât cunoștințe tehnologice, cât și agricole, astfel încât poate să traducă cerințele”, a precizat Dragoș Stănescu.
Un eveniment dedicat tendințelor actuale din agricultura românească
Nume importante din agricultura românească au fost prezente la evenimentul organizat de Revista Capital, Masa Rotundă Capital pentru „Agricultură 2023: tendințe și inovări inovative”.
Principalele teme de discuție au fost: ce şanse are agricultura de precizie în România, cum transformă digitalizarea agricultura românească, șansa țării noastre de a deveni hub logistic în contextul războiului din Ucraina și cum sunt afectați fermierii români de conflictul de la granițele țării.
Noul număr al Revistei Capital, care va fi lansat pe data de 24 martie 2023, va include și suplimentul de agricultură, pe lângă subiectele de actualitate din diferite domenii economice. Revista Capital poate fi achiziționată de la toate centrele de difuzare ale presei, dar și de pe site-ul edituradecarte.ro.
