Masa rotundă Capital de miercuri, 22 martie, cu tema Agricultura 2023: tendinţe şi abordări inovatoare, a adus în discuție problemele pe care fermierii români le au în contextul războiului din Ucraina și nu doar atât.
Evenimentul a adus pe aceeași scenă o serie de nume importante din agricultura românească. Invitații prezenți au explicat pe larg situația actuală a agriculturii românești, în contextul războiului din Ucraina care a adus o serie de probleme pe piața autohtonă.
Daniel Botănoiu, președintele AFR a explicat care sunt minusurile mecanismului de plată al Comisiei Europene în ceea ce privește compensările acordate fermierilor afectați de războiul din Ucraina: „Acest mecanism de plată al riscurilor de piață este perimat în prezent, pentru că este un război la graniță, iar Europa se confruntă cu probleme. Cred că ministerul a transmis datele respective către CE și mai cred că pe viitor trebuie să vină aceste sume – sunt fermier la bază, am stocuri, plătesc lunar 10 euro pe tona de floarea-soarelui depozitată la fabrica de ulei, plătesc 7 euro la tona de grâu în depozitat autorizat. Costurile pe care le-am făcut 8 luni mă așteptam să se întoarcă o parte din ele. Nu 100%.”
Fostul secretar de stat MADR a explicat că fermierii români nu își pot vinde marfa din cauza produselor agricole ucrainene intrate pe piața din România: „Nu am cum să vând grâul sau floarea-soarelui, pentru că din Ucraina vine marfă fără taxe vamale, care nu respectă acele bune practici agricole pe care noi fermierii români suntem obligați să le respectăm, au organisme modificate genetic. Iar în piața din România o să vedeți și marfă ucraineană 100% și amestecată, pentru că grâul s-a dus către mori. Marfa trebuia să se ducă în Somalia, în Egipt, în statele respective… Dar, din studiile Comisiei Europene, 60% din marfa ucraineană s-a dus pe piața europeană.”
Potrivit expertului citat, intrarea pe piață a cerealelor ucrainene modificate genetic a redus numărul clienților tradiționali ai agricultorilor români: „Toți clienții tradiționali ai României evită să se mai uite azi la marfa noastră, pentru că a apărut porumbul modificat genetic, soia și ce mai produc ucrainenii. Au fost amestecate, nu de fermierii din Români, ci de cei care se ocupă cu valorificarea produselor în Marea Neagră, și apare o reticență. Noi și așa pe timp de pace am suferit totdeauna, împreună cu Bulgaria, pentru că dacă Rusia sau Ucraina avea nevoie de lichidități, vindea tona de grâu cu 100 de dolari și noi nu puteam ține pasul cu ei pentru că respectăm niște bune practici agricole și avem restricții cu pesticidele și insecticidele, organismele modificate genetic etc.”
Cât de mari au devenit costurile fermierilor români
Daniel Botănoiu a explicat cu ce costuri se confruntă fermierii români ca urmare a intrării pe piață a cerealelor ucrainene: „Avem astăzi 3 milioane de marfă depozitată, calculați 8 luni cu 7 euro tona și o să vedeți că sunt 168 de milioane de euro numai pe depozitare. Nu mai discutăm de faptul că la recoltat grâul era 1,8 lei per kg, iar azi este 1,10 lei în cel mai bun caz și se va păstra și pentru producția viitoare. Asta înseamnă că eu ar trebui astăzi să fac o producție de 6 tone per hectar să scot cheltuielile . Pentru că motorina a crescut de la 4,50 lei am plătit-o cu 8 lei, îngrășământul de la 2.000 de lei tona am plătit cu 4.500-4.700 de lei tona. Dacă te duci și iei cu plată la vară plătești cu 25% mai mult și atunci iei în avans.”
Potrivit președintelui AFR creșterile la energie, transport, piese etc. „au făcut ca prețurile să crească pe producția care astăzi nu este terminată. Iar în toată zona de sud, Moldova, Dobrogea este secetă astăzi.”
Cine este de vină și ce se poate face
Daniel Botănoiu consideră că soluțiile se află la Comisia Europeană: „Sunt lucruri de făcut și trebuie să fim mai activi, să înțeleagă funcționarul european că trebuie schimbată această regulă. Anul trecut ministerul a făcut acea solicitare de plată a subvențiilor în avans pentru că a fost secetă la culturile de primăvară. Da, dar eu am 3 milioane de tone depozitate de 8 luni. Nu era normal să îmi returneze Comisia o parte din cheltuielile cu depozitarea? Ei au menținut însă același mecanism din timp de pace și pe timp de război.”
Potrivit expertului citat, de situația critică în care se află fermierii români, vinovată este birocrația: „Eu arăt către birocrația care la ora actuală nu înțelege realitatea. Că este națională sau europeană, tot birocrație este.”
AFR, cel mai vechi ONG care sprijină interesele agricultorilor
Asociația Fermierilor din România (AFR), este cea mai veche organizație non-guvernamentală care sprijină interesele agricultorilor din România, în relațiile cu administrațiile publice locale, instituțiile naționale și internaționale și alte organizații, fiind înființată în anul 1996.
De asemenea, AFR este membru în Consiliul de Dialog Social al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și în Consiliul Științific al Cercetării Agricole Românești. AFR este membru în Consiliul consultativ al ANSVSA, în Consiliul de Conducere al ASRO (Asociația de Standardizare Româna), în CNGSC (Consiliul Național de Gradare al Semințelor de Consum) și este inițiatoarea Fundației «Știința pentru toți» cu participarea producătorilor agricoli, procesatorilor și comercianților de produse agricole.
Expertiza AFR cuprinde atât domeniul consultării cu fermierii si derulării acțiunilor de formare adresate acestora, cât și cele ale cercetării adresate agriculturii și dezvoltării rurale și ale elaborării documentelor programatice și monitorizării implementării politicilor publice în sectorul agroalimentar.
Noul număr al Revistei Capital va fi lansat pe data de 24 martie 2023. Pe lângă subiectele de actualitate din varii domenii economice, noul număr va cuprinde și suplimentul de agricultură care pune în prim-plan cele mai actuale teme. Revista poate fi achiziționată de la toate centrele de difuzare ale presei, dar și de pe site-ul edituradecarte.ro.
