Fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a explicat că imaginile din satelit arată cum Canalul Bâstroe a fost finalizat încă din anul 2022. Mai mult, efectele s-ar vedea deja în zonă după ce pe lângă canal au fost realizate incendii controlate, iar acest lucru nu ar fi fost posibil dacă apa nu ar fi scăzut. Fostul oficial spune că efectele în Delta Dunării pot fi extreme, pornind de la poluare și pierderea biodiversității până la o posibilă secare dacă pânza freatică scade și cu un metru.
„Canalul s-a făcut deja, cum ne arată imaginile satelitare”, a spus Octavian Berceanu.
Mai mult, România nu va mai putea face nimic în această privință, iar canalul va deveni navigabil.
„Eu cred că va deveni un canal navigabil că vrem sau că nu vrem pentru simplul fapt că Ucraina s-ar putea să nu se supună legislației internaționale fix în acest caz și să facă după voia ei și după nevoile pe care le are. Noi ar fi trebuit să jucăm mult mai bine cartea asta pentru că în cadrul războiului avem un cuvânt de spus. Noi suntem vecinii care îi ajutăm și ajutăm și o mare parte a populației. Milioane de oameni au traversat România”, a completat acesta.
Ucraina vizează Canalul Bâstroe de zeci de ani
Octavian Berceanu a explicat că există imagini din satelit începând cu 1984 în această zonă, iar lucrările la Canalul Bâstroe au început încă din anii 2000 și s-au întețit după 2014, când Rusia a invadat Crimea. Mai mult, se vede în imagini cum cantități foarte mari de aluviuni, „nefirești și nenaturale” au început să se adune la gura de vărsare a canalului.
„Noi cumva trebuie să ne uităm în urmă un pic. Am avut câteva inițiative ale celor din Ucraina legate de acest canal în trecut. Dacă ne uităm pe imaginile satelitare care sunt accesibile și un copil de 12 ani poate să vadă că începând cu anii 2000, în mod special 2014 am avut la gura de vărsare a canalului cantități foarte foarte mari de aluviuni, nefirești și nenaturale. Ne uităm și la gurile de vărsare ale celorlalte brațe și nu vedem acumulările astea. Ne uităm și istoric, avem imagini satelitare din 1984 și vedem că în 20 de ani nu s-a întâmplat nimic. Deodată avem o insulă care se transformă în peninsulă, niște cantități aluvionare care nu aveau cum să ajungă pe Dunăre în mod natural. Ele sunt dezvoltări în urma unor activități antropice, respectiv dragare, adâncire de canal.
Lucrurile astea cu siguranță le-au văzut autoritățile pentru că primesc imagini satelitare la nivel național. Dezvoltarea asta de la insulă în peninsulă și la un nou teritoriu mărginaș gurii de vărsare trebuia să ridice niște semne de întrebare și să nu fim reactivi și proactivi. Demersul ăsta trebuia să se întâmple cel puțin acum 3-4-5 ani de zile. În opinia mea lucrările de adâncire sunt făcute pe Bâstroe. Au ajuns de la 3, 9 m la 6,5 m sau chiar mai departe la 8,4 m, văzând acele imagini satelitare cu acele depozitele imense de aluviuni de la gura canalului”, a transmis fostul șef al Gărzii de mediu.
De asemenea, acesta a mai spus că Ucraina avea un plan pentru această zonă încă de acum 15-20 de ani.
„Era un canal, dar ucrainenii nu au dezvoltat în zona respectivă un port din cauza adâncimii mici a canalului, cu toate că exista și această posibilitate, era greu să te pui pe vremea sovieticilor cu crezul lor. Însă sub presiunea momentului și a nevoii de a dezvolta… Dezvoltarea unui port acolo nu este dată de război, acum a devenit o necesitate și s-a accelerat procesul, dar este o viziune care a fost pe masa guvernului din Ucraina de cel puțin 15 ani, 20 aproape”, a explicat Octavian Berceanu.
Imaginile din satelit confirmă informațiile
Acesta spune că oricine poate să vadă efectele lucrărilor întreprinse de ucraineni în zonă, acestea fiind vizibile și pe Google Earth.
„Cumva se vede pe satelit o dâră de nisip care merge spre mare chiar în zona Canalului Bâstroe. N-ai cum să ai deversările astea de aluviuni în cantități atât de mari, mai mari decât brațele Dunării. La vărsare deja s-a creat o peninsulă și merg pe mulți kilometri. Vorbim de cantități foarte foarte mari. Pe Google Earth Pro, dacă mergem din 1984 până 2004, timp de 20 de ani, nu vedem nici măcar un grăunte de nisp așezat din gura de vărsare. Și din 2004 începe să crească o mică insulă care explodează în 2014 și devine o peninsulă și parte din teritoriu”, a mai spus acesta.
Apa deja a scăzut în zonă
Octavian Berceanu spune că un alt semn că acest canal este gata se referă la faptul că încă din primăvara anului trecut au avut loc în zonă incendii controlate, iar acest lucru arată că apa a scăzut deja în zona respectivă, iar efectele se vădu.
„Vorbim de niște hectare vizibile la suprafața mării, hecatare care se întind ca un con, care au o bază foarte mare și aceste hectare mai sunt și măturate de ape. Niște volume foarte mari care puteau să provină doar din adâncirea sau lărgirea acestui canal, dintr-o intervenție majoră. Eu merg pe adâncire, pentru că aluviunile astea vin din adâncirea. Mai sunt câteva aspecte. Zona de nord a canalului este brăzdată aproape ca o grilă de de incendii. Incendiile alea nu sunt incendii puse de 2-3 țărani din zonă ci suprafețe de zici de hectare sunt incendiate sistematic. Ca să faci această incendiere asta a însemnat că a scăzut nivelul apei pentru că nu ai cum să ai suprafețe de uscat atât de mari. S-au format grinduri, care înseamnă niște zone de mal înconjurate de ape, dar acolo a scăzut și nivelul apei ca să poți incendia acele suprafețe foarte foarte mari.
Asta îmi spune că adâncirea acestui canal are niște repercusiuni vis-a-vis de ecosistemul de acolo. Faptul a fost ars și pârjolit distruge orice ecosistem. Dacă ne uităm tot pe harta satelitară de la NASA când avem fenomenul acesta puternic de incendiere este în perioada de primăvară în 2022. În primăvara lui 2022 acel nivel al apei era extrem de scăzut, în urma unor lucrări. Atunci aveam deja primele lucrări finalizate cu efecte sesizabile în ecosistem”, a mai Octavian Berceanu.
Care sunt efectele asupra Deltei Dunării
Octavian Berceanu mai spune că un trafic de mare tonaj în zonă va duce la poluare și deversări de deșeuri în Delta Dunării, iar acest lucru va duce la o degradare a diversității pronunțate.
„Noi trebuie să ne uităm ce înseamnă un trafic de nave de mare tonaj în zona respectivă. Nu vorbim doar de urmele lăsate în urma navelor. Vorbim de deversări de subsanțe periculoase, vorbim de deversări de deșeuri, astea le vedem în largul portului Constanța. Vorbim de foarte multe lucruri care se aruncă. Pleacă deșeuri din România sau Ucraina care figurează că ajung în alte porturi din alte țări, dar de fapt la 60-70 de km sunt deversate în larg.
Mai sunt și specialiști care spun că vom avea schimbarea migrațiilor speciilor de pești care sunt păcăliți de adâncimea acestui canal care se oprește cumva, pentru că nu va avea aceeași adâncime și pe partea superioară. Vom avea o degradare a diversității foarte pronunțată. Asta e o parte”, a transmis fostul oficial.
Mai mult, dacă pânza freatică va scădea chiar și cu un metru, toată zona riscă să devină aridă.
A doua parte este că va seca cumva. Ucrainenii spun cumva că nu vor fi implicații vis-a-vis de nivelul apei. Dar toată lumea știe că în momentul în care te duci pe un râu cu balastiere a scăzut apa în puțuri. Pânza freatică coboară foarte mult. Aici e o zonă sensibilă. Dacă a scăzut pânza freatică cu doar un metru toată zona aia devină aridă. Aluviunile sunt ca betonul, le spargi pur și simplu cu ciocanul. Nu mai sunt apte să susțină viața.
Eu îi rog să meargă în teren și să meargă să verifice ce se întâmplă acolo în vară sau chiar în primăvara asta pentru că e o primăvară secetoasă. Să vadă efectele”
Din punctul meu este culpabil. Trebuia să aduci la cunoștință instituțiilor internaționale. E vărsarea Dunării, un teritoriu vast cu implicații la nivel internațional. În momentul în care ai niște implicații la nivel internațional și tu mergi pe sub radar pentru că ai niște vecini incapabili să gestioneze această problemă este o culpă”.
Războiul, scuza perfectă pentru a finaliza Canalul Bâstroe
„Eu cred că au făcut-o deja, dar se folosesc de acest moment pentru a aduce ceea ce deja s-a întâmplat la lumină și a da drumul transportului. Ele au fost făcute împotriva legislației europene și acum e momentul și scuza, cu scuzele de rigoare, în care să pulseze pe acest subiect și să îl legifereze cumva”, a mai spus Octavian Berceanu.
