În data de 30 mai 2023, Adrian Niculescu, istoric și profesor universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, a fost invitat pentru a doua oară la podcastul HAI România, moderat de Ionuț Cristache. Tema principală de discuție a fost rezultatul alegerilor din Turcia, în urma cărora Recep Erdogan primește un al treilea mandat prezidențial.
Adrian Niculescu este de părere că această alegere va accentua îndepărtarea Turciei de Occident și va merge direct împotriva exemplului dat de Mustafa Kemal Ataturk la începutul republicii Turcia, după căderea Imperiului Otoman. El a vorbit de asemenea despre subiecte conexe, precum declarația electorală a lui Kemal Kilicdaroglu privind expulzarea refugiaților sirieni, lucru care a șocat opinia publică și am ers împotriva orientării politice pe care contracandidatul lui Erdogan o avusese până în acel moment.
„Dacă eram în locul lui, mă făceam frate cu dracul”
Istoricul a vorbit despre motivațiile lui Kemal Kilicdaroglu. El consideră că reprezentantul partidului istoric al lui Ataturk ar fi impus o direcție pro-occidentală Turciei dacă ar fi câștigat cursa electorală, iar declarația dată în timpul campaniei a venit din disperarea de a obține voturile care i-ar fi revenit altfel ultranaționalistului Sinan Ogan.
„Dacă aș fi fost în locul lui Kemal, făceam la fel, mă făceam frate cu dracul. Declarațiile electorale valorează foarte puțin. Când ăsta a spus „Atenție, dacă câștigă Erdogan, va câștiga și Putin”, ăla era adevărul. El trebuia să recupereze 5% vocile acelui Sinan, voturile care erau imposibil de recuperat de către stânga democratică, dar el a încercat, săracul. A promis că îi dă afară pe refugiații sirieni, aici e politica lui Erdogan, el chiar I-a ajutat pe refugiații sirieni împotriva lui Bashar. Ce este clar este că Siria a avut o mare hemoragie de oameni, Turcia a încurajat lupta sirienilor împotriva lui Bashar”, a spus Adrian Niculescu la HAI România. El a subliniat și faptul că politica de primire a refugiaților sirieni a început în timpul lui Erdogan, dar că tot președintele turc a fost primul care le-a promis cetățenilor expulzarea acestor persoane care s-au refugiat din calea lui Bashar al-Assad.
„S-a votat democratic”
Din punctul de vedere al istoricului, rezultatele alegerilor arată că scrutinul a fost unul corect, democratic. Totuși, el atrage atenția asupra posturilor de televiziune aservite, care l-au difuzat pe Recep Erdogan 32 de ore, în vreme ce pe Kemal Kilicdaroglu l-ar fi lăsat „pe sticlă” doar 32 de minute.
„Poporul are o conștiință civică, merge 90% să voteze. E o taxă de 15 lei dacă nu te duci să votezi. Oamenii ăștia s-au dus să voteze. Aveau urne de plastic cum nu prea vedem la noi. Erau urne ca-n Franța, din plastic, să nu fie dubii. Apoi, dincolo de fervoarea asta… s-a votat democratic, 52% versus 48% este un rezultat al unei lupte… Problema este că acum ies la iveală niște lucruri neplăcute. Votul în sine a fost corect, în amonte au fost lucruri mai puțin corecte”, a mai spus profesorul universitar.
Mai multe informații despre alegerile din Turcia și felul în care sunt ele privite de istoric pot fi găsite pe pagina oficială de YouTube a podcastului HAI România.
