Agenda pe luna martie a Consiliului european pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI), for în care se propun, dezbat și avizează cererile de intrare în spațiul Schengen, nu include pe lista de discuții și solicitarea de aderare a României. Aceasta deși Suedia, care deține preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a declarat că va susține cererea țării noastre.
Potrivit europarlamentarului PSD Carmen Avram, Suedia nu va forța includerea pe lista de discuții a Consiliului JAI a cererilor de aderare la spațiul Schengen ale României și Bulgariei atâta timp cât nu va exista o rezolvarea oficial confirmată a obiecțiilor ridicate de Austria şi Olanda.
„În privinţa agendei JAI pe care într-adevăr nu ne aflăm, Suedia, care deţine acum preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a spus foarte clar de la începutul preşedinţiei că îşi doreşte foarte tare să rezolve problema României şi a Bulgariei, dar că nu va forţa discutarea acestei teme atâta vreme cât nu va fi sigură că diferendul cu Austria şi Olanda e reglat. Iar acest diferend nu e reglat pentru că aceste state, în special Austria, nu pot formula foarte clar o cerere, o doleanţă, astfel încât noi să ştim ce trebuie să îndeplinim”, a precizat europarlamentarul PSD.
Conform documentul publicat de Executivul European, în cadrul întâlnirii din 9-10 martie, se vor purta discuții care vor analiza situația generală a spațiului Schengen, în special a funcționării spațiului de liber acces precum și viitorul politicii în domeniul vizelor. Aceasta este prima reuniune, oficială după cea din 8 decembrie, a miniștrilor Afacerilor de Interne din statele membre ale Uniunii Europene.
Pactul pentru migrație ar putea liniști apele în UE
Potrivit lui Carmen Avram, rezolvarea problemei aderării României și Bulgariei ar consta în realizarea de către Comisia Europeană a unui plan pentru migrație, care să permită România să răspundă în mod direct reproșurilor cancelarului austriac Karl Nehammer.
„Tema Schengen nu este pe agendă decât în situaţia în care se analizează situaţia internă din zona liberă şi indirect iese o dezbatere privind migraţia. Cred că acest subiect e foarte important pentru că unul dintre reproşurile sau singurul reproş pe care a reuşit să îl articuleze domnul Nehammer a fost că noi am fi furnizor de imigranţi. Comisia Europeană rămâne încă datoare cu redactarea acelui plan pentru migraţie, pe care îl tot promite din 2015, când a fost valul acela de migranţi chemaţi de Germania”, a precizat eurodeputatul în cadrul unei intervenții TV.
Carme Avram susține că un astfel pact ar putea oferi garanții statelor-membre „neliniștite” de afluxul prea mare de migranți: „Acest pact pentru migraţie ar putea să fie cel care linişteşte apele în Uniunea Europeană pentru că ar putea să ofere statelor neliniştite între ghilimele, cum e Austria, de exemplu, care sunt nemulţumite de numărul foarte mare de migranţi care au intrat pe teritoriul lor. Dacă Comisia Europeană se mobilizează şi reuşeşte să redacteze un plan care să fie acceptat de toate statele membre, am putea să vedem o liniştire a apelor.”
Polonia, Ungaria, Belgia şi Olanda se opun relocării migranților
Eurodeputatul PSD a explicat că pactul ar permite relocarea unei părți a migranților primiți de state precum Italia, Spania sau Austria, către alte țări. Problema este însă că, o astfel de măsură, nu este agreată de Polonia, Ungaria, Belgia şi Olanda.
„Ce ar vrea Comisia, din ce se ştie, din draftul acestui program ar fi să convingă statele membre, pe toate, să accepte pe teritoriul lor o parte dintre migranţii care intră în ţări cum sunt Italia, Spania, Austria şi ei să poată reloca migranţii pe teritoriul celorlalte state membre. Ar fi vorba de în jur de 5-10 mii de migranţi per stat, doar că până în acest moment există obiecţii atât din partea Poloniei şi a Ungariei şi cât şi a Belgiei şi a Olandei. Dacă această problemă se rezolvă, dacă acest pact pentru migraţie va fi acceptat în final, îl dezgolim pe domnul Nehammer de argumente şi nu va mai avea ce să spună”, a precizat Carmen Avram, citată de romaniatv.net.
