Potrivit statisticilor, pandemia de coronavirus a fost mai puțin periculoasă în țările Europei de Est, comparativ cu cele din Vest.
Acest lucru s-a văzut și prin numărul mai scăzut de morți care s-au înregistrat în cele 9 luni care s-au consumat de la începerea pandemiei și până în prezent.
Unii au susținut că acest lucru se datorează economiilor lor: că țările din estul Europei au impus carantina devreme, deoarece se temeau că economiile lor nu vor putea face față unui aflux de bolnavi. Alții au sugerat că această exemplaritate a estului Europei ar putea fi explicată prin cultură, succesul în limitarea primului val datorându-se unei mentalități a fricii și a disponibilității de a respecta reguli dure, o mentalitate rămasă din era comunistă.
Dar, dacă acești factori au fost în joc în primul val, ei nu au avut același efect în cel de-al doilea. Experiența pandemiei din Europa de Est a fost dramatic diferită în această toamnă. Â
Toate țările din regiune au înregistrat creșteri semnificative ale cazurilor și deceselor.
Numărul deceselor a fost mai mic
Un lucru este clar: Europa de Est a ieșit din primul val, la sfârșitul lunii iunie, într-o formă mult mai bună decât vestul Europei. Raportate la dimensiunea populației, atât cazurile, cât și decesele au fost substanțial mai scăzute în est.
Putem compara, de asemenea, cât de restrictive au fost măsurile de prevenire a bolilor în cele două regiuni în timpul primului val, utilizând instrumentul de urmărire a răspunsului guvernamental Oxford COVID-19 (OxCGRT). Acest instrument măsoară strictețea eforturilor de a controla virusul pe o scară de la 0 la 100, 100 fiind cel mai restrictiv nivel
Acest lucru se poate explica prin faptul, că în țările din estul Europei s-au introdus restricții atunci când se confruntau cu mai puține cazuri și decese. Prin urmare, cea mai simplă explicație a motivului pentru care inițial Europa de Est a mers mult mai bine este că a avut un avans.
Avantajul s-a pierdut în 3-4 luni de zile
Când analizăm cel de-al doilea val (începând cu luna septembrie și mai departe), ne confruntăm cu întrebarea opusă: de ce țările din estul Europei nu au acționat, în ciuda creșterii rapide a infecțiilor și a deceselor?
Ratele mortalității din Europa de Est le-au depășit pe cele din vest la începutul lunii octombrie, însă restricțiile din regiune – care s-au relaxat după primul val – au rămas în urma controalelor reintroduse în vest. Între cele două valuri, estul și-a relaxat măsurile mai mult decât vestul și a fost apoi mai puțin dornic să le reimpună. Europa de Est a pierdut câștigurile din primăvară și apoi a repetat greșelile făcute de vest în primăvară: a așteptat până când cazurile și decesele au scăpat de sub control, înainte de a impune controale.
Care este legătura cu politica
Politica ar putea oferi un indiciu: Republica Cehă a organizat alegeri regionale în octombrie, în timp ce România a mers la urne pentru alegerile locale din septembrie și este pe cale să voteze la alegerile naționale din decembrie. Politica electorală ar putea explica reticența celor două țări de a intra într-o nouă carantină – politicienii considerând că este o măsură nepopulară care, de asemenea, ar întârzia alegerile.
Dar o explicație la care, probabil, se poate renunţa este argumentul cultural. Chiar și în țările în care guvernele au reintrodus restricții relativ dure în octombrie, precum Slovenia și Lituania, infecțiile și decesele au rămas la un nivel ridicat pe tot parcursul lunii noiembrie – ceea ce sugerează o respectare redusă a regulilor.
