O rezoluție în sprijinul inițiativei maghiare Minority SafePack a trecut, joi, în Parlamentul European, inclusiv cu voturile eurodeputaților de la USR-PLUS. Au fost 524 de voturi „pentru” din 694.
Iniţiativa civică europeană privind drepturile minorităţilor este, de fapt, un instrument al politicii regimului Viktor Orban, din Ungaria pentru a obţine noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusiv autonomia de facto a Ţinutului Secuiesc
Inițiativa este văzută drept un mijloc al Budapestei de a obține instrumente de presiune și șantaj la nivel European.
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a votat împotriva acestei inițiative promovate de UDMR în Parlamentul European prin care Uniunea Europeană să aibă reglementări exprese pentru protecţia minorităţilor.
Menţionăm, că în anul 2013 atât Consiliul Naţional Maghiar Transilvan cât şi Consiliul Naţional Secuiesc s-au adresat Comisiei Europene cu iniţiative similare, care însă au fost respinse, iar aceştia s-au alăturat iniţiativei Minority Safepack.
Mesajul integral al lui Eugen Tomac
Europarlamentarul Eugen Tomac a postat pe pagina sa de socializare un mesaj prin care anunță că a fost împotriva acestei inițiative și nu a votat-o.
„S-au luat decizii importante săptămâna aceasta la sesiunea plenară a Parlamentului European, însă una care este de interes major pentru România a fost Rezoluția privind inițiativa europeană cetățenească “Minority SafePack”.
Prezentată drept Inițiativă cetățenească, aceasta se constituie în realitate într-un demers al Ungariei. Din cele peste un milion de semnături depuse în numele cetățenilor europeni, 527.000 sunt din Ungaria, iar 254.000 depuse de UDMR. În nicio altă țară din Uniunea Europeană nu s-au strâns mai mult de 100.000 de semnături. În schimb, minoritatea maghiară din Slovacia a strâns peste 63.000.
Pe scurt, este un demers ce vizează în mod cu totul special interesul Ungariei în relația cu minoritatea maghiară din România.
Deși în România, minoritățile naționale se bucură de toate drepturile, avem un Președinte de etnie germană, iar UDMR este parte a guvernării în majoritatea guvernelor din ultimi 30 de ani, liderii comunității maghiare solicită ca Uniunea Europeană să legifereze și în ceea ce privește domeniul minorităților naționale. Asta în condițiile în care aceasta, conform tratatelor, este competența exclusivă a statelor membre.
Nu se încurajează păstrarea diversității și nu se conferă drepturi în plus minorităților în Uniunea Europeană, mai ales că în unele state membre nu sunt recunoscute minoritățile culturale sau lingvistice.
Menționez, de asemenea, că statul român a atacat această inițiativă la Tribunalul Uniunii Europene tocmai pentru că ea urmărește crearea unui precedent extrem de nefericit prin care Comisia Europeană ar legifera pe domenii care nu sunt de competența sa.
Faptul că Parlamentul a votat cu o largă majoritate această Rezoluție arată cât de subtil este interesul în a susține crearea unui nou instrument prin care minoritățile naționale să-și poată atinge noi obiective politice, utilizând recomandările privitoare la politica regională și sprijinul regional.
Or, atât timp cât UDMR solicită deschis autonomie pe criteriu etnic consider că acest precedent rămâne unul extrem de sensibil pentru România. Prin urmare, eu am votat împotrivă.
Printre europarlamentarii PPE care au votat împotriva acestei rezoluții se numără și Președintele Traian Băsescu, domnul Marian-Jean Marinescu, Antonio Tajani (Italia), fost presedinte al Parlamentului italian, Jerzy Buzek (Polonia), fost Președinte al Parlamentului European.
Majoritatea europarlamentarilor români s-au abținut, iar unii membri chiar au votat pentru”, scrie Tomac pe Facebook.
Ce propune iniţiativa Minority SafePack:
alocarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională pe criterii etnice, cu organizaţiile minorităţilor având rol de actor în distribuirea finanţării UE
utilizarea limbilor minorităţilor în administraţia publică şi justiţie.
completarea unor norme europene, în sensul includerii apartenenţei etnice la sferele reglementate pentru acţiunea europeană anti-discriminare.
atribuirea unor mandate de europarlamentar pentru minorităţile din UE
Pasul final este comunicarea Comisiei Europene, care poate prelua sau nu din propunerile din iniţiativă. Executivul comunitar are și posibilitatea de a respinge total inițiativa. Inițial, în 2013, CE a refuzat înregistrarea ei tocmai pentru că depășea competențele Uniunii. În 2017, Curtea de Justiţie a UE a obligat, însă, Comisia să accepte inițiativa.
