Iarna din acest an a fost trecută cu bine atât de România, cât și Europa, dar a ajutat și faptul că vremea a fost mai blândă decât în mod obișnuit. Dar dificultățile continuă și în iarna care are să vină. Expertul în energie, Bogdan Berneaga a vorbit despre potențialele pericole pentru Europa și Statele Unite.
Combinația de importuri de GNL din SUA, Qatar și Norvegia a ajutat Europa, care a renunțat la gazul rusesc, să treacă cu bine iarna anului 2022. Cu toate acestea, nu înseamnă că iarna viitoare nu va oferi unele provocări.
Soarta Europei depinde de rezervele de gaz
Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a lansat recent un avertisment potrivit căruia Europa trebuie să fie pregătită pentru o iarnă mai dificilă în 2023-2024, din cauza „crizei gazelor”. Tot mai mulți specialiști vest-europeni și americani au făcut declarații similare.
Pe această temă, „Adevărul” a stat de vorbă cu Bogdan Berneaga, specialist în proiecte și politici energetice. Bogdan Berneaga este, în general, optimist în ceea ce privește amenințările la adresa rețelelor energetice europene în următoarele sezoane reci. El susține că este mai puțin probabil să apară probleme serioase atâta timp cât se face o planificare din timp a rezervelor europene de gaze.
Bogdan Berneaga a făcut referire la un studiurealizat de compania britanică Cornwall Insight, potrivit căruia era preconizat că instalațiile de stocare din Europa ar încheie iarna din 2022 între 45% și 61% pline, cu o capacitate de 55%, depășind recordul stabilit la încheierea iernii precedente, care a fost de 54%.
România este și ea în pericol
Cu toate acestea, având în vedere potențiala creștere a costurilor cu gazele, nu exclude posibilitatea unor probleme la nivel european. România nu ar scăpa de o astfel de problemă, motiv pentru care o pregătire temeinică este crucială.
„Este adevărat însă că prețul gazului e dat de prețul marginal, adică prețul ultimului metru cub cum ar veni, și atunci orice deficit punctual poate genera prețuri mari la un anumit moment. În România, în ciuda faptului că numai 10-20% din consumul național de gaz de circa 11 bcm (miliarde de metri cubi) este importat, suntem și aici subiectul prețului marginal, și atunci totul depinde de planificare, așa încât piața să se regăsească tot timpul într-un surplus relativ, de unde și importanța alimentării rezervoarelor subterane care au rolul de tampon”, spune Berneaga.
Există și alte pericole, dar acestea sunt imprevizibile. Acestea sunt genul de evenimente care ar putea face ca una sau mai multe conducte de gaz să devină nefuncționale pentru o perioadă de timp îndelungată.
„Teoretic, lumea e pregătită și pare că se va pregăti, dar un singur accident (vezi exploziile Nord Stream I și II) poate crea deficit punctual și se poate instaura panică. Gazul e ceva mai greu de stocat decât țițeiul, iar curentul electric, evident, mult mai greu, în fine, aproape imposibil la un nivel semnificativ”, mai spus expertul.
