În cadrul dezbaterii din Parlamentul European de la Strasbourg, joi, Elisa Ferreira, Comisarul pentru Coeziune și Reforme, a subliniat sprijinul executivului comunitar pentru România în eforturile sale de a recupera cele 91,5 tone de aur și alte obiecte de patrimoniu depozitate la Moscova. Rezoluția inițiată de Eugen Tomac este în premieră dezbatută în cadrul Parlamentului European. Se solicită Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea tezaurului național românesc pe agenda diplomatică bilaterală a relațiilor UE-Rusia. Asta odată ce contextul regional va permite reluarea dialogului politic.
Aceasta a subliniat că mecanismele de cooperare și dialog cu Rusia sunt suspendate până la încheierea conflictului din Ucraina.
Recuperarea Tezaurului
„Din acest motiv, Uniunea Europeană nu se poate implica să preia diferendul la nivel comunitar, pentru a negocia rezolvarea lui. Acest lucru va fi posibil abia la finalul războiului, iar până atunci chestiunea rămâne bilaterală, între România și Rusia.”
De asemenea, rezoluția cere Comisiei să colaboreze strâns cu statul român, Banca Națională a României și alte instituții relevante pentru a mobiliza eforturi coordonate și pentru a folosi toate mijloacele diplomatice de mediere, promovând comunicarea cu autoritățile ruse și căutând soluții pentru a asigura returnarea tezaurului național dispărut, fără întârziere.
„Toată memoria naţiunii române a fost dusă la Moscova. Acum, când securitatea Europei este pusă la grea încercare de războiul declanşat de Rusia, ţările europene sunt obligate să-şi consolideze mecanismele de apărare şi să regândească fundamental întreaga viitoare comunicare cu Moscova, aceasta fiind în prezent suspendată. De aceea, am afirmat ieri, în cadrul simpozionului, că acum este momentul potrivit pentru a face cunoscut la nivel european dosarul Tezaurului României de la Moscova”, a spus europarlamentarul PMP, potrivit G4Media.
De ce a fost trimis în Rusia?
În timpul participării la război alături de Antanta în august 1916, România s-a confruntat rapid cu o situație critică. Luptele se desfășurau pe două fronturi – în Transilvania și la Dunăre. Pentru a proteja tezaurul de aur, Banca Națională a României a început să ia măsuri încă din septembrie 1916.
S-a organizat transportul tezaurului la Iași, unde s-a stabilit temporar și sediul Băncii Naționale a României. Această acțiune a fost crucială, deoarece tezaurul reprezenta rezerva legală a băncii și fundamentul emisiunii de monede. În condiții de război, acoperirea în aur a scăzut la 33%. Menținerea unei rezerve adecvate a fost esențială pentru asigurarea convertibilității leului.
Din cauza avansului trupelor inamice către București, instituțiile statale, inclusiv Familia Regală și Guvernul, s-au refugiat la Iași. Aici a fost transferat și sediul Băncii Naționale a României începând cu 14 noiembrie 1916.
Datorită situației critice și pentru a proteja tezaurul de orice pericol, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului în Rusia, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. O convenție semnată la Iași cu reprezentantul Imperiului Rus a stabilit condițiile transportului la Moscova, sub garanția guvernului rus pentru securitatea transportului și a depozitării, precum și pentru întoarcerea ulterioară în România.
