Datele recente privind evoluția economică în trimestrul doi al anului 2023 arată că atât economia României, cât și cea a Ungariei au avut performanțe mai slabe decât se anticipa inițial. Într-un contrast evident, economia românească a înregistrat o creștere de 0,9% în acest trimestru, în timp ce economia Ungariei a suferit o contracție de 0,3%, marcată astfel de al patrulea trimestru consecutiv de scădere economică.
De-a lungul acestui timp, Ungaria a intrat într-o recesiune tehnică, ceea ce înseamnă că a consemnat două trimestre consecutive de contracție economică. Aceasta este o situație îngrijorătoare pentru economia maghiară, care se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește redresarea și revitalizarea sa.
Economia României, mai puternică decât a Ungariei
În comparație, economia României a încetinit semnificativ față de prognozele analiștilor. Creșterea trimestrială și scăderea anuală a Produsului Intern Brut (PIB) au înregistrat valori sub așteptări. Această evoluție negativă este atribuită volatilității din sectorul agricol și influenței recoltei slabe din anii anteriori.
Deși economia României a cunoscut o încetinire mai mare decât se prognoza, aceasta nu se confruntă cu o recesiune tehnică, spre deosebire de partenera sa maghiară. Faptul că PIB-ul României a înregistrat totuși o creștere pozitivă, chiar dacă mai redusă decât se anticipa, indică un semnal de speranță în comparație cu situația din Ungaria.
Ambele țări sunt nevoite să se confrunte cu provocări economice semnificative și este esențial ca guvernele lor să adopte măsuri adecvate pentru a stimula creșterea economică și a aborda problemele profunde care au condus la scăderea performanțelor economice.
Potrivit declarației emise de Oficiul Central de Statistică din Ungaria, declinul economic a fost condus în principal de sectoarele industriale și de servicii, cu accent pe domeniile transportului, depozitării și comerțului. Totuși, această scădere a fost temperată de performanța sectorului agricol.
De ce are economia Ungariei probleme?
Aceasta sugerează că imaginea generală a economiei Ungariei nu a fost grav afectată, dar contribuția sectorului agricol la creșterea totală a PIB-ului ar putea fi mai mică decât s-a estimat inițial. În același timp, celelalte sectoare economice au avut probabil o performanță sub așteptări.
De asemenea, comunicatul emis recent menționează că declinul în sectorul serviciilor a fost în parte contrabalansat de o creștere semnificativă în domeniul sănătății umane și asistenței sociale, apropiindu-se de nivelurile pre-pandemice. Acest lucru este încurajator, dar nu este suficient pentru a îmbunătăți semnificativ datele economice, așa cum se anticipase inițial.
Situația din Ungaria poate fi explicată și prin creșterea serviciilor medicale private, care câștigă tot mai mult teren. Aceasta ridică întrebări cu privire la capacitatea sistemului public de sănătate de a reveni la nivelurile de performanță dinainte de 2019, mai ales în contextul unei penurii constante de personal medical, potrivit Economedia.
Este esențial ca guvernele celor două țări să evalueze atent aceste date și tendințe pentru a dezvolta politici și măsuri adecvate care să stimuleze creșterea economică și să abordeze problemele structurale care afectează sectoarele economice. Performanțele economice influențate de factori interconectați cer politici și strategii bine gândite pentru a asigura o redresare durabilă pe termen lung.
