România este acaparată de greve și de nemulțumiri ale muncitorilor din sectorul public. Cel mai recent, polițiștii și-au exprimat lipsa de satisfacție, în special din punctul de vedere al remunerației. Amintim că săptămânile trecute, angajații MAI din penitenciare au refuzat să-și efectueze orele suplimentare, în semn de protest.
Și polițiștii de frontieră se pare că sunt nemulțumiți de salarizare, în special pentru că există meserii plătite asemănător care nu necesită studii superioare.
„Vă dau o frântură dintr-o discuție de pe grupurile de WhatsApp. Zice un coleg: sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft. Eu iau 4.000 de lei și stau până la brâu în zăpadă, pe verde. La Poliția de Frontieră încă mai avem segmente de frontieră care nu pot fi digitalizate, nu pot fi supravegheate cu sisteme de supraveghere și se duc oamenii și patrulează în segmentele acelea. Și se numesc pe verde. Sunt elemente pe care oamenii trebuie să le cunoască”, a declarat liderul SNPPC, Vasile Zelca.
Creșterile salariale – insuficiente?
Principala revendicare a angajaților din Ministerul Afacerilor Interne este încadrarea în grila care ar fi fost aferentă Legii salarizării. Polițiștii afirmă că majorarea pe care au primit-o nu numai că este insuficientă, dar a fost făcută fără a le fi adusă la cunoștință.
„370 de lei net – creșterea la MAI. Pe noua grilă de salarizare, nu știm nimic, că nu au discutat nimic cu noi. Habar n-avem ce vor să facă pe noua grilă, pentru că nu au discutat nimic cu noi. Creșterea este de 374 de lei, sumă netă, media. Această creștere trebuia să se producă de la 1 ianuarie 2022. De la 1 ianuarie 2023, coeficientul fiecărui polițist, militar, pompier, jandarm, familia ocupațională, trebuia înmulțit cu salariul minim pe economie. Prin înmulțirea coeficientului cu salariul minim pe economie, decuplăm salarizarea bugetarului de la decizia politică.
Asta înseamnă să aplici Legea 153 – Legea salarizării – în integralitate. Este un sistem adoptat în Uniune. De acolo este împrumutat acest mecanism. Tocmai în ideea de a decupla salarizarea bugetarilor de decizia politică, pe care și noi o susținem, pentru că este un mod sănătos de a rezolva sinecuri, solicitări, o putere a politicului asupra unui segment important de bugetari. Iată că noi am rămas, de exemplu, în urmă. Suntem ultima familie ocupațională care intră în grila din 2022.
Dar trebuie să privim și să abordăm sănătos problema, nu populist, nu cum îmi pică mai bine mie ca politician. Cum îmi pică mie mai bine ca politician? Păi, dau în polițiști, dau în bugeteri, că or să mă iubească cei din privat. Da, dar iată că, din cauza acestei politici, am ajuns la dezastrul pe care azi îl înregistrăm în Poliție. Din 1.880 de locuri, la școlile de agenți Câmpina, Cluj, Oradea s-au ocupat 900.
Știți ce înseamnă? Tinerii sunt interesați de salarizare, de carieră, de pensionare, de predictibilitate. Sunt trei segmente importante: vreau să știu ce salariu voi avea, ca polițist, vreau să știu până la ce nivel pot să acced în carieră și vreau să știu ce pensie îmi oferă statul pentru sacrificiile pe care eu le voi face, pentru ca acest sistem să meargă. Noi de aceea am spus: Scoateți pensiile militare de acolo, că nu au ce căuta! Toate țările membre NATO au pensii militare de stat”, a mai declarat Vasile Zelca. Așadar, situația angajaților din Ministerul Afacerilor Interne este una sumbră, în special pentru că în ultimele sesiuni de admitere, locurile la Academiile și școlile de agenți pentru oamenii legii nu își mai ocupă locurile, se arată în reportajul făcut de România TV.
