Tribunalul Muncii din Germania a decis recent că îngrijitoarele străine au dreptul la un salariu minim. Însă, nu toate femeile din Europa de Est, sunt încântate de această decizie. Unele dintre ele se tem că în curând nu vor mai avea un loc de muncă, pentru că familiile nu își vor mai permite să le plătească.
O româncă, Marinela, asistentă medicală cu calificări suplimentare, lucrează în Germania ca menajeră de șase ani. Nu toate sarcinile de muncă sunt frumoase, spune ea iar uneori nopțile sunt scurte, iar zilele sunt lungi, scrie ziarulromânesc.de.
În schimb toate sarcinile au un lucru în comun:
„În România, nu aș câștiga niciodată atât de mult cu munca mea. Datorită muncii în Germania, le poți oferi copiilor o educație bună”, spune femeia de 53 de ani.
Marinela lucrează trei luni în Bavaria, apoi merge în România timp de trei luni și trăiește acolo din ceea ce a câștigat. Îi place munca ei, chiar și în zilele aglomerate și este fericită cu această viață, spune ea.
Dar, se pare, nu toți lucrătorii la domiciliu din Europa de Est sunt la fel de mulțumiți. O bulgară care, conform propriilor declarații, îngrijise un bătrân în vârstă de 90 de ani non-stop, s-a dus Tribunalul Federal al Muncii să-și revendice drepturile.
Și a câștigat. Judecătorii au decis că avea dreptul la un salariu minim – și pentru perioadele de gardă. O decizie fundamentală, cu consecințe grave. După sentința Tribunalului german al Muncii, îngrijitoarele străine trebuie să primească salarii mult mai mari.
Sentință șoc în Germania: Îngrijitoarele non-stop trebuie plătite cu salariul minim, 6800 euro pe lună
Marinela s-a speriat când a aflat acest lucru. „Este nebună?”, s-a gândit la început. Deoarece îngrijirea 24 de ore cu plata unui salariu minim este greu accesibilă pentru orice familie.
Românca se teme că singura modalitate prin care multe familii își pot permite îngrijirea la domiciliu ar fi angajarea de lucrători din Europa de Est la negru. Iar pentru acești lucrători, condițiile de muncă sunt mult mai proaste decât pentru lucrătorii care sunt plasați de agenții.
Dacă există probleme cu o familie, Marinela poate apela la șefa ei, agenția apoi îi aranjează o nouă muncă și se ocupă de toate.
La fel ca mulți dintre colegii ei, se teme că va trebui să aleagă în curând între munca nedeclarată sau munca în România dacă agenția ei nu mai are locuri de muncă pentru ea. Dar există și alte păreri, spune ea. Marinela crede că aceștia nu au luat în considerare consecințele.
„Chiar dacă agenția nu va schimba tarifele pentru moment (hotărârea stabilește tendința, dar nu există încă o modificare a legii), familiile vor trebui să facă față unor costuri mai mari. Pentru că trebuie să fie angajați mai mulți asistenți domestici pentru a menține programul de lucru. Probabil nimeni nu-și poate permite asta”, spune Roth, conducătoarea unei agenții.
Austria a dat alte legi, de 14 ani, pentru a sprijini femeile din Europa de Est. Nu ai dreptul la ore suplimentare, dar ești asigurat și înregistrat, există subvenții de la stat, explică Roth, care este, de asemenea, în consiliul de administrație al Asociației federale pentru îngrijirea la domiciliu (VHBP).
„În Germania, politicienii au închis ochii până acum asupra problemei”, spune ea.
