Unul dintre cele mai mari fluvii de pe continentul European este Dunărea, care se află pe locul 2, după fluviul Volga (care curge în întregime în Rusia).
Fluviul Dunărea era cunoscut grecilor antici sub numele de Istros, nume împrumutat dintr-un nume daco-tracic care înseamnă „puternic, rapid”. Sub numele de Istros, Dunărea este unul dintre cei 25 de copii ai lui Tethys (zeița apelor și mama pricipalelor fluvii cunoscute de greci) și ai lui Oceanus (zeul și personificarea marilor ape care înconjurau lumea locuită, iar mai târziu personificarea Oceanului Atlantic), socotit hotarul vestic al lumii vechi), numiți de Hesiod (cel mai vechi sciitor al Greciei) în opera sa, “Teogonia”, unde relatează crearea lumii.
Locul de unde izvorăște Dunărea
Locul de unde izvorăște fluviul Dunărea se află într-un mic oraș din Germania, respectiv Donaueschingen, oraș în districtul Schwarzwald-Baar din partea de sud-vest a landului Baden-Wurttemberg, Germania.
Donaueschingen este un oraș vechi și cochet, dar principala atracție este Donauquelle, adică izvorul Dunării, marcat de un bazin mic cu apă. Bazinul este înconjurat de un gard din fier forjat și de mai multe statui sculptate de Adolf Heer în anul 1895. Aceste statui înfățișează Baar, marele platou central al Germaniei, ca o mamă care îi arată fiicei sale (Dunărea) drumul spre lume.
FOTO atlas-geografic.net
Oficial, izvorul Dunării începe de la punctul de întâlnire a 2 râuri, respectiv Breg și Brigach, care izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m). Cele 2 râuri se unesc în orașul Donaueschingen, situat la altitudinea de 678 m.
Râul Breg izvorăște din orașul Furtwangen, pe care unii il considera locul de pornire al Dunării, deoarece Breg are o lungime mai mare decât Brigach. Potrivit altor teorii, Brigach ar fi locul unde Dunărea izvorăște. Datorită acestor controverse, în anul 1981, guvernul german a aprobat ca izvorul din orașul Furtwangen (adică Breg) să nu mai fie etichetat Donauquelle pe hărțile oficiale.
Însă Donauescchingen este recunoscut ca izvor al Dunării încă de pe vremea Imperiului Roman.
Care este, de fapt, lungimea Dunării
Lungimea Dunării (până la Marea Neagră) depinde de punctul de pornire considerat: 2.852 km de la confluența din orașul Donaueschingen sau 3.019 km de la izvorul Bregului.
Dar de unde se măsoară cursul Dunării
Dunărea este unul dintre puținele mari râuri europene (alături de Pad) care curg de la vest la est (spre deosebire de majoritatea fluviilor din Europa care curg in sensul nord – sud), iar după o călătorie de peste 2.800 km, Dunărea ajunge la Marea Neagră în regiunea Deltei Dunării (4.300 km²), în România și Ucraina.
Spre deosebire de alte râuri, kilometrii Dunării se numără de la vărsare până la izvor, kilometrul „zero” oficial fiind la farul Sulina de pe malul Mării Negre.
Drept urmare, nu sunt luate în considerare cursul Bregului, cursul inițial al Dunării și cursul principal din delta acesteia.
Țările străbătute de Dunăre
Până la vărsare, Dunărea străbate cele mai multe țări din lume, respectiv 10 la număr. Acestea sunt:
- Germania – 7,0% din suprafața bazinului
- Austria – 10,2% din suprafața bazinului
- Slovacia – 5,9% din suprafața bazinului
- Ungaria – 11,6 % din suprafața bazinului
- Croația – 4,4% din suprafața bazinului
- Serbia – 10,2% din suprafața bazinului
- România – 29,0% din suprafața bazinului
- Bulgaria – 5,9% din suprafața bazinului
- Moldova – 1,6% din suprafața bazinului
- Ucraina – 3,8% din suprafața bazinului.
Dunărea intră în țara noastră prin dreptul localității Baziaș, iar la vărsare în Marea Neagră formează o deltă. Cele 3brațe prin care se varsă Dunărea sunt: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe
De asemenea, prin debitul pe care il are (7.130 de metri cubi pe secundă), fluviul Dunărea ocupă locul 28 în lume. Volga este pe locul 24, deci cu puțin în fața Dunării, iar locul 1 îl ocupă fluviul Amazon, care are un debit de 219.000 de metri cubi pe secundă, pe locul 2 fiind fluviul Congo, care are doar 41.800 de metri cubi pe secundă.
