Camera inferioară a parlamentului rus a anunțat miercuri că a votat pentru susținerea inițială a legislației care va permite Ministerului Apărării să semneze contracte cu infractori suspectați sau condamnați, pe care să-i angajeze în lupta din Ucraina.
După mai bine de 15 luni de la ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” în Ucraina, Moscova, ale cărei forțe au suferit pierderi grele, încearcă să recruteze mai mulți soldați pentru ceea ce este cel mai mare război terestru din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.
Prizonierii din Federația rusă vor putea lupta pe front
Conform modificărilor propuse, un contract ar putea fi încheiat cu o persoană care este investigată pentru comiterea unei infracțiuni, al cărei caz este audiat în instanță sau după ce a fost condamnată, dar înainte ca verdictul să intre în vigoare din punct de vedere legal, potrivit bazei de date a Dumei de Stat, camera inferioară.
Persoanele condamnate pentru infracțiuni sexuale, trădare, terorism sau extremism nu ar putea să se înscrie. Cei care se înrolează ar fi scutiți de răspundere penală la încheierea contractului sau dacă primesc premii pentru abilitățile lor de luptă.
Grupul de mercenari Wagner a fost autorizat anterior să recruteze deținuți din închisori pentru a lupta în Ucraina, dar a declarat în februarie că a încetat. Activiștii pentru drepturile deținuților spun că Ministerul Apărării a preluat procesul, dar a dorit să facă schimbări.
Amenințările Moscovei
Noile modificări examinate de Duma de Stat ( Parlamentul Federației Ruse) nu acoperă recrutarea persoanelor care își ispășesc deja pedepsele, iar Ministerul Apărării nu a făcut niciun comentariu în legătură cu această informație.
Aceasta nu este singura informașie venită de la Moscova care pune pe jar întreaga scenă a relațiilor internaționale. În cursul zilei de astăzi un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin a declarat că nu există niciun motiv pentru ca Moscova să nu distrugă cablurile de comunicații submarine ale inamicilor săi, având în vedere ceea ce a spus el că este complicitatea occidentală în exploziile gazoductului Nord Stream.
O scădere bruscă a presiunii în ambele conducte de gaz de sub Marea Baltică a fost înregistrată la 26 septembrie anul trecut, iar seismologii au detectat explozii, declanșând un val de speculații privind sabotajul unuia dintre cele mai importante coridoare energetice ale Rusiei.
Declarațiile șocante ale Moscovei
Încă nu este clar ce s-a întâmplat cu exactitate cu Nord Stream, un proiect de mai multe miliarde de dolari care transporta gaz rusesc către Germania. Unii oficiali americani și europeni au sugerat inițial că Rusia și-a aruncat în aer propriile conducte, o interpretare respinsă ca fiind idioată de președintele Vladimir Putin.
În ultimele luni, ziarele americane, printre care The Washington Post, The New York Times și The Wall Street Journal, au relatat că Agenția Centrală de Informații a SUA știa despre un complot ucrainean de a ataca conductele. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a negat că Ucraina le-a atacat.
Șeful serviciului de informații al alianței militare NATO a avertizat în luna mai că Rusia ar putea sabota cablurile submarine pentru a pedepsi Occidentul pentru susținerea Ucrainei.
