Refuzul președintelui, încă în funcție, al Statelor Unite, Donald Trump de a acepta pierderea alegerilor prezidențiale ar putea constitui un exemplu negativ pentru toate țările lumii despre ceea ce reprezintă democrația.
După reacțiile pe care le-a avut Trump la aflarea rezultatelor alegerilor prezidențiale sunt puține șanse ca acesta să treacă peste legile și peste instituțiile care se îngrijesc ca verdictul alegătorilor americani să prevaleze.
Analiștii politici din SUA și din alte tări democratice fac o paraleleă între Donald Trump și țările unde președinții, de asemenea, vor să rămână la conducerea statului cu orice preț.
Analiștii politici îl acuză pe Trump
Și totuși, Statele Unite nu au trebuit niciodată până acum să silească un candidat să accepte o înfrângere în alegeri suferită cinstit. Or, aproape riscând posibilitatea ca el să fie forțat să își părăsească funcția, Trump a spart tradiția democratică, adânc cimentată de până acum, a unei tranziții fără probleme.
Ivan Karstev, expert în Europa Centrală și de Est de la Institutul pentru Științe Umaniste din Viena, spune că refuzul lui Trump de a-și recunoaște înfrângerea ar putea ‘crea un model’ pentru populiștii asemănători din Europa sau din alte părți ale lumii.
„Atunci când Trump a câștigat alegerile, în 2016, lecția le spunea că pot avea încredere în democrație”, afirmă el. „Acum, ei n-or să mai creadă în democrație și vor face orice ca să rămână la putere“.
El mai spune că, potrivit unui așa-zis ‘scenariu Lukașenko’, ei vor mai dori încă să organizeze alegeri, dar ‘nu vor pierde niciodată’. Președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, face asta de două decenii.
Ceea ce face Trump în acest moment, folosind tactici anti-democratice, se numără și unele folosite de obicei de niște lideri precum Robert Mugabe din Zimbabwe, Nicolas Maduro din Venezuela și Slobodan Miloșevic din Serbia, ei refuzând să accepte înfrângerea și lansând acuzații nefondate pe tema unei fraude electorale.
Printre aceste tactici se mai numără și subminarea încrederii în instituțiile democratice și în instanțe, atacurile la adresa presei și ponegrirea adversarilor.
De ce îi este teamă lui Donald Trump
La fel ca Trump, liderii menționați s-au temut că, odată ce vor părăsi funcția, înfrângerea îi va expune unor acuzații.
Michael McFaul, ambasador al SUA în Rusia pe vremea președintelui Barack Obama și totodată un frecvent critic al lui Trump, a calificat „refuzul președintelui de a accepta rezultatul alegerilor” drept “un cadou de despărțire făcut dictatorilor din lumea întreagă“.
„Comportamentul lui Trump este fără precedent printre liderii democrațiilor occidentale“, afirmă Serhii Plokhy, un istoric de la Harvard care a studiat niște foste state comuniste, precum Ucraina.
“Chiar și în cazul dictaturilor militare, de cele mai multe ori, liderii, decât să nu respecte rezultatele alegerilor, preferă să se retragă dacă le-au pierdut“.
Când Matyas Rakosi, un lider instalat de Moscova la conducerea Ungariei, a văzut că Partidul Comunist a pierdut alegerile din 1945, el a devenit “palid ca un cadavru și s-a prăbușit pe scaun fără să rostească vreun cuvânt“, după cum povestește un oficial prezent la fața locului și care ulterior le-a povestit istoricilor ungari ce s-a întâmplat. Într-un an, majoritatea opozanților lui erau morți, la închisoare sau reduși la tăcere de frică, iar el a condus țara.
Nimeni nu se așteaptă ca Trump să urmeze acest terifiant exemplu. Dar, susținând că a câștigat un vot ale cărui rezultate demonstrează clar că a pierdut, el s-a îndepărtat mult de normele țărilor care se consideră niște democrații mature.
„Comportamentul lui Trump este fără precedent printre liderii democrațiilor occidentale“, afirmă Serhii Plokhy, un istoric de la Harvard care a studiat niște foste state comuniste, precum Ucraina.
“Chiar și în cazul dictaturilor militare, de cele mai multe ori, liderii, decât să nu respecte rezultatele alegerilor, preferă să se retragă dacă le-au pierdut“.
Trump a apelat la aproape orice pârghie la îndemâna politicii externe împotriva președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, care, în pofida marii sale lipse de popularitate și a unei crize economice catastrofale, și-a declarat fraudulos victoria în alegerile din luna mai a anului 2018.
Donald Trump a sancționat Venezuela
Votul a fost contestat de majoritatea statelor occidentale și latino-americane, toate susținând că alegerile nu au fost nici libere și nici corecte, atrăgând imediat noi sancțiuni din partea SUA.
Pentru a-l pedepsi pe Maduro, Trump a interzis tranzacțiile cu bonduri venezuelene și a impus sancțiuni drastice asupra petrolului venezuelean. Iar în ianuarie 2019, Trump l-a recunoscut pe liderul opoziției din Venezuela, Juan Guaido, care era totodată președinte al Congresului venezuelian, drept lider legitim al țării, iar asta a însemnat o nouă lovitură pentru Maduro.
Peste câteva zile, zeci de aliați europeni și latino-americani ai SUA i-au urmat exemplul.
Trump l-a criticat pe Maduro, calificându-l drept ‘uzurpator al puterii’ și a spus că, în vederea înlăturării din funcție a lui Maduro și a instalării lui Guaido la președinție, toate opțiunile stau la dispoziție, inclusiv o intervenție militară.
Trump refuză și el să accepte rezultatul alegerilor
Temir Porras, fost ministru al guvernului din Venezuela care între timp a părăsit partidul lui Maduro, spune că refuzul lui Trump de a recunoaște votul din SUA ‘anulează’ rolul Americii ca arbitru internațional al democrației.
„Fără îndoială că acea ‘superioritate morală’ pe care Statele Unite o aveau e acum afectată de comportamentul lui Trump“, afirmă el.
Geoff Ramsey, directorul din Venezuela al organizației Washington Office on Latin America, un grup de cercetători din Washington, a declarat: “Cum se așteaptă guvernul Statelor Unite să mai pledeze pentru alegeri libere și corecte în Venezuela când propriul nostru președinte nu recunoaște rezultatele procesului electoral curat din propria noastră țară? Este un cadou de propagandă pentru Maduro și pentru oricare alt dictator din lume, iar eu vă garantez că el se bucură în fiecare clipă de toate astea”.
