Aplicarea deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 prin prescripție și ”dezlegarea” din aceste zile a ÎCCJ, în legătură cu implementarea acesteia potrivit legii în vigoare, va duce la încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale în 557 de dosare aflate în curs de urmărire penală și în fața instanțelor de judecată, transmite DNA. Doar că DNA transmite informația incompletă. Despre ceea ce a omis să spună DNA, cu bună știință sau fără, în cele ce urmează.
DNA îi asmute pe români. Motivele adevărate de care nu vorbesc procurorii, aflate în spatele celor 557 de dosare care se închid prin prescripție
Prin aplicarea deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 pe bază de prescripție, la care se adaugă ”dezlegarea” din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), va avea loc încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale în 557 de dosare aflate în curs de urmărire penală, precum și cele pe rol în instanțele de judecată.
Mai exact este vorba de cazuri în care inculpații sunt judecați sau urmăriți penal pentru corupție, infracțiuni asimilate corupției ori care au ca obiect fraudarea fondurilor europene. Statistica acestor cazuri a fost întocmită de DNA, care arată că valoarea totală a prejudiciului în cauzele menționate este de 1,2 miliarde de euro, iar cea a mitei și a traficului de influență de 150 de milioane de euro.
Se scrie clar în comunicatul DNA: „În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistratii vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene.”
Doar că aceasta este justiția unilaterală, văzută doar din punctul de vedere al reprezentanților instituției DNA. Care au vrut să transmită societății, să-i indigneze pe români, că infractorii nu doar că vor scăpa de pușcărie, ci vor rămâne și cu banii furați.
Dinspre altă parte a justiției, se vede cu totul altceva. Specialiști ai DNA au comis abuzuri doar prin simplul fapt că au ținut blocate dosare aflate în lucru, ani de zile și mare parte dintre acestea se numără printre cele 557 numărate ”filă cu filă”, în aceste zile, de DNA.
Prejudiciul se recuperează pe latura civilă
Fisurile din discursul DNA sunt multiple.
În primul rand, Parchetul anticoruptie vrea sa inoculeze ideea că prejudiciul riscă să rămână nerecuperat. Fals: prejudiciul poate fi recuperat, în latura civilă a dosarelor. Au fost deja publicate exemple pe luju.ro de dosare concrete, în care, chiar dacă instanțele au constatat intervenția prescripției pe latura penală, pe cea civilă au continuat fără probleme judecata, punând sechestre pentru recuperarea prejudiciilor (click aici pentru a citi).
În al doilea rând, Direcția Națională Anticorupție (DNA) sugerează că dosarele riscă să se prescrie doar din cauza deciziilor CCR. Totuși, DNA nu spune o vorbă despre cauzele ținute la sertar mai mult de 5 ani și care vizează fapte vechi, adică spețe care cu atât mai mult riscă să fie lovite de prescripție, după cum foarte bine remarca și jurnalista Sorina Matei, care face trimitere la nemuritoarele cuvinte ale Laurei Codruța Kovesi: „stăm cu fundul (n.r) pe dosare”.
De aici vine și justificarea că mare parte, dacă nu toate cele peste 500 de dosare, au aceeași problemă pe care colega noastră, în deplină cunoștință de cauză, bine a sesizat-o.
”Daaaaa, dezastruuu. Bine ca ați calculat prejudiciul (care nu poate fi stabilit decât în instanță – deci la momentul asta aceasta cifra este o minciună), dar n-ați spus de cât timp stați cu fundul pe cele 557 de dosare prescrise. Că fraierii nu știu, nu? Înghit orice gulguțe”, a scris Sorina Matei pe Facebook.
Problema prescrierii dosarelor ca urmare a vechimii, prin urmare nicidecum din cauza deciziilor CCR, a fost ridicată și de avocatul Adrian Toni Neacsu, tot pe Facebook:
„Dosarele de competența DNA se prescriu în general după trecerea a 10 ani de la săvârșirea faptei (n.r. pentru că pedepsele pentru faptele de competența DNA nu depășesc 20 de ani, astfel încât intră sub incidența art. 154, alin. 1. lit. b, Cod penal: termen de prescripție de 10 ani).
Asta înseamnă fapte anterioare lui 2012. Prin acest comunicat. DNA nu recunoaște câte dosare au îngropat prin sertare fără să facă nimic în ele. În ce privește prejudiciile, încetarea procesului penal pentru prescripție nu influențează automat latura civilă”.
