Livia Stanciu, judecătoarea CCR, care a rămas în istorie pentru momentul uluitor în care, pe când deținea funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a declarat partenerul de nădejde al procurorilor DNA, a fost deconspirată în legătură cu atașamentul pe care îl are față de autoritățile statului, în special pentru instituțiile de forță.
“Putea să fie altcumva”
Cu sprijinul jurnalistei Sorina Matei, fostul coleg al Liviei Stanciu de la Curtea Constituțională, respectiv Daniel Morar, îi face acesteia o caracterizare explozivă în cartea sa intitulată “Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiției după 1990”.
Mai exact, în cartea sa, Daniel Morar:
- dezvăluie suferința pe care i-o produceau Liviei Stanciu deciziile prin care Curtea Constituțională limita sau anula puterile unei instituții de forță.
- ironizează prestațiile lui Stanciu din timpul dezbaterilor de la CCR, când afișa o mimică gravă și vorbea pe un ton acuzator, aducând un tom de cărți sau dosare care, însă, nu aveau legătură cu subiectul pus în discuție, fără să atingă, totuși, miezul problemei.
Dar, cele mai puternice dezvăluiri în legătură cu Livia Stanciu se referă la modul în care s-a încercat impunerea acesteia ca președinte al Curții Constituționale.
Iar, în acest sens, Morar rememorează o discuție pe care a avut-o, în 2019, cu fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu, care, deși își dorea să ajungă șeful Curții, a votat-o în 2016 pe Livia Stanciu, care însa a pierdut în detrimentul lui Valer Dorneanu.
Ce a ieșit la iveală
În acest context, Daniel Morar susține că Lăzăroiu i-a explicat că votul din 2016 dat Liviei Stanciu, pe care a ajuns să îl regrete ulterior, a fost cauzat de un telefon primit de la conducerea SRI, care i-a cerut să o sprijine pe fosta președintă a ICCJ.
Nu se precizează, însă, cine anume era “conducerea SRI”, dar în anul 2016, aceasta era asigurată de directorul Eduard Hellvig și de prim-adjunctul Florian Coldea.
Și tot în acelați context al alegerilor pentru sefia CCR, Daniel Morar dezvăluie că a fost abordat de un colonel SPP, care i-a explicat că a vorbit și cu ceilalți judecători ca să o aleagă pe Livia Stanciu în funcția de președinte, și care s-a arătat convins că “îi iese combinația”.
Dezvăluirile lui Daniel Morar despre Livia Stanciu
“În urma deciziei Curții (n.r. – decizia 51/2016 care a spart Binomul DNA-SRI), Guvernul a intervenit și, printr-o ordonanță de urgență din martie 2016, a reglementat situația creată, prevăzând expres că procurorii, organele de poliție și organele de cercetare specializate au acces nemijlocit la logistica necesară realizarii interceptărilor, detinuță de SRI, însă a stabilit și că serviciul de informații devenea organ de cercetare penală în ceea ce privește punerea în executare a autorizațiilor de interceptare referitoare la infracțiunile de terorism și contra securității naționale.
Cu privire la acest din urmă aspect, presa a calificat actul normativ ca fiind neconstituțional pentru că reglementa tocmai ceea ce Curtea interzisese. Ordonanța nu a fost însă criticată atunci, și timp de aproape șase ani sistemul a funcționat ca atare, pe baza ei. Abia la începutul anului 2022, după ce a fost aprobată fără nicio modificare de către Parlament, legea de aprobare și implicit ordonanța au făcut obiectul examenului de constituționalitate. Si aici am fost judecător-raportor.
În timp ce îmi pregăteam concluziile pentru ședința de plen mă gândeam că aceasta avea să fie ultima mea mare dispută cu Livia Stanciu. Era definită, eu la fel, iar pozițiile noastre cu privire la locul și rolul serviciilor secrete în cercetarea penală și în societate, în general, erau ireconciliabile. Nu era încă judecător al Curții în februarie 2016, când scoseserăm, propriu-zis serviciile din legislația penală, însă în toate deciziile noastre ulterioare s-a manifestat ca un apărător al acestora. Nu aș putea spune că era ceva singular la ea, pentru că ceea ce iesea în evidență în personalitatea sa era atașamentul teribil față de organele statului, în special față de instituțiile de forță. Era președintele instanței supreme când se declarase public partener al procurorilor DNA, ceea ce a trezit stupoare și numeroase critici din partea celor care se așteptau ca un judecător să nu fie partenerul nimănui”.
Livia Stanciu dădea impresia că pierde personal ceva
„În numeroasele dispute pe care le-am avut în cei șase ani în care am fost colegi, Livia Stanciu s-a conturat pe de-a întregul. Ori de câte ori, prin deciziile sale, Curtea tăia sau atenua din puterile unei institutii de forta, colega mea dădea impresia că pierde personal ceva. Dacă avea de ales între drepturile și libertățile cetățenilor și puterile autorităților statului, opta negreșit pentru conservarea celor din urmă. Tocmai de aceea, în toți acești ani, s-a situat în afara tuturor deciziilor mari ale instanței constituționale, identificându-se exclusiv cu opiniile sale separate.
Deliberările cu ea erau extrem de obositoare, iar în cauză cu miză ne considera vinovați încă de la începutul discuțiilor. Apărea în sala încruntată, supărată, preocupată și voia ca noi sș vedem asta. Ne preciza că a studiat problema până noaptea târziu, că ea, spre deosebire de alții, citea dosarele, se repeta în pledoarii până la exasperare și, în momentul în care îi atrăgeam atenția cu privire la asta, ne spunea ca își da seama că vorbește degeaba și că se oprește, ‘deși ar mai fi multe de spus’. Se oprea întotdeauna înainte de a intra în miezul chestiunii, iar în pledoaria ei nu găseam substanța. Totul părea o regie, inclusiv tomul impresionant de cărți sau dosare cu care venea în sală, deși uneori ședința de deliberări avea cu totul alt obiect decât materialele ei”.
Forțat de împrejurări, Lăzăroiu a susținut-o pe Livia Stanciu
„În aceeași notă se înscrie modul în care, în 2016, s-a încercat impunerea sa ca președinte al Curții Constituționale. Procedura legală prevede ca fiecare dintre cele trei grupe de judecători, formate prin numirea de către cele trei autorități publice, președintele României, Senat și Camera Deputaților, să desemneze un singur candidat pentru funcția de președinte al Curții.
Livia Stanciu, care tocmai își începuse mandatul de judecător al CCR, Petre Lăzăroiu și cu mine alcătuiam grupa celor numiți în funcție de președintele României, așa că doar unul dintre noi putea fi nominalizat pentru alegerile care urmau în plenul Curții. L-am anunțat pe Lăzăroiu, care se afla în ultima treime de mandat și care știam ca își dorește teribil să ajungă președinte, că eu nu candidez și că îl pot susține doar pe el, dar, în mod surprinzător, acesta m-a anunțat că nici el nu va candida și că o va susține pe Livia Stanciu.
În discuția dintre noi trei, colega noastră ne-a anunțat că vrea să ajungă președinta Curții Constituționale la rugamintea foștilor ei colegi de la ICCJ, care i-au cerut să vină și să pună lucrurile în ordine la Curtea Constituțională.
În plen, Livia Stanciu l-a avut contracandidat pe Valer Dorneanu, care fusese desemnat de colegii din grupa judecătorilor numiți de Camera Deputaților. La dezbaterile privind cele două candidaturi, colegii i-au atras atenția Liviei Stanciu că nu era uzual ca un judecător abia numit în mandat să candideze pentru funcția de conducere, însă ea a replicat că legea îi dă voie și că asta va face. A pierdut la vot, Dorneanu devenind președinte cu cinci voturi, minimul cerut de lege. Judecătorii avuseseră de ales între o persoană cu un pregnant trecut politic, identificată cu însuși partidul din care provenea, și un fost magistrat, care se declarase partener al instituțiilor de forță ale statului. L-au preferat pe primul”.
SRI a cerut în mod expres susținerea Liviei Stanciu
„La sfârșitul mandatului său, în 2019, Petre Lăzăroiu m-a lămurit cu privire la cele întâmplate cu trei ani în urmă. Mă aflam împreună cu el în biroul Monei Pivniceru, după o altă reprezentație acuzatoare a Liviei Stanciu din plenul Curții, iar colegul meu, obosit și iritat, ne-a spus că îi pare rău că a votat-o atunci, a făcut-o pentru că fusese sunat expres de conducerea SRI, care i-a cerut să o sprijine pentru președinția Curții. Era o informație nouă, o auzeam pentru prima dată, nu știu nici acum cât a știut Livia Stanciu despre asta și dacă lucrurile s-au întâmplat chiar așa, dar nu pot spune că m-a surprins.
Un alt ofițer, al unui serviciu secret, depusese strădanii în aceeași direcție. Un colonel al Serviciului de Protecție și Pază, care era de ani buni aghiotantul președinților Curții, mă abordase în perioada premergatoare alegerilor să-mi spună că trebuie făcute demersuri pentru ca Valer Dorneanu să nu ocupe această funcție. Mi-a spus că a vorbit și cu alți judecători ai Curții și că mă va ține la curent cu demersul său. Doar îl ascultam. În ajunul alegerilor, m-a informat că ‘el crede că îi iese combinația’, astfel că ‘noi o vom putea alege președinte pe Livia Stanciu’. L-am întrebat intrigat cum a ajuns la această soluție și i-am cerut să-și vadă de treabă”, a dezvăluit Daniel Morar, potrivit luju.ro.
