Actorul Bogdan Stanoevici a murit în spitalul Sfântul Pantelimon din București, unde fusese internat încă din luna decembrie 2020, fiind diagnosticat cu COVID-19.
Stanoevici, în vârstă de 62 de ani, a fost ministru Românilor de Pretutindeni în guvernul Victor Ponta, manager al Circului Metropolitan și candidat la alegerile prezidențiale din 2019.
Menționăm, că în luna mai a anului trecut, Bogdan Stanoevici a participat la un protest împotriva măsurilor sanitare, alături de alți zeci de oameni, unde s-a pupat și îmbrățișat cu cei prezenți la protest.
Medicul Radu Țincu a explicat cauzele decesului
Medicul Radu Țincu a fost, marți seară, invitat la o emisiune de la postul B1TV, unde a făcut mai multe afirmații în legătură cu moartea actorului.
El a explicat că în spitale există riscul de contactarea infecțiilor nosocomiale.
„COVID-ul în sine reprezintă o boală infecțioasă severă care afectează plămânii bilateral. Acești pacienți cu COVID, mulți dintre ei, se degradează respirator și ajung în Terapie Intensivă unde epuizează toate măsurile de oxigeno-terapie, deci nu le mai ajunge oxigenul de pe masca facială, nu le mai ajung aparatele care livrează debite crescute de oxigen, nu le mai ajunge nici ventilația non-invazivă, și se ajunge la ultima posibilitate existentă pe Pământ, intubația și ventilația mecanică.
Faptul că ai ajuns în acest punct, în care ai nevoie de intubație și ventilație mecanică spune că plămânii tăi nu mai pot funcționa singuri și au nevoie de asistare, adică au nevoie de suport ventilator, adică să respire un aparat în locul plămânilor tăi și să livreze organismului oxigenul de care are nevoie. În sine, această situație reprezintă un semn de gravitate maximă care crește foarte mult mortalitatea”, a spus medicul.
„Ține de performanța sistemului de sănătate”
„Pacientul care ajunge la ATI, este expus riscului de a se contamina cu anumite bacterii din spital. Dacă discutăm de infecțiile nosocomiale, e clar că un pacient care se află în stare gravă, care are o afectare imunitară extrem de puternică, pentru că această infecție virală produce un dezechilibru imun, organismul se luptă cu toată capacitatea împotriva unui virus și devine vulnerabil la ceilalți agenți patogeni cum sunt bacteriile. Din acest punct de vedere, există un dezechilibru imun.
În al treilea rând, pacientul care ajunge în Terapie Intensivă este expus riscului de a se contamina cu anumite bacterii din spital, pentru că are o stare generală extrem de gravă, pentru că de aceea a ajuns în stare gravă la ATI, nu mai are o capacitate imună la fel de bună și, mai mult decât atât, există la nivelul traheei, un tub care asigură ventilația mecanică.
Prezența acestui dispozitiv acolo, dispozitiv invaziv, crește riscul de infecție, pentru că perturbă fiziologia respiratorie. Acest lucru nu se întâmplă doar în România, se întâmplă peste tot în lume.
Infecțiile nosocomiale asociate pacientului critic sunt o realitate în toate țările lumii. Sigur, proporția este diferită în funcție de performanța sistemului de sănătate. Cu cât sistemul e mai performant, cu atât procentul infecțiilor e mai mic”, a completat Radu Țincu.
